Un munte de prostie, partea II. Cum îşi bat joc autorităţile de unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume

×
Codul embed a fost copiat

Transalpina este drumul situat la cea mai mare altitudine din România și unul dintre cele mai spectaculoase din lume. Nu este însă finalizat, pentru că patronul firmei care l-a construit a fost arestat acum 6 ani.

De atunci, autoritățile noastre nu au fost în stare să găsească o soluție pentru că șoseaua alpină să fie totuși terminată.  Firma de constructii îşi are sediul în Slatina, iar patron este Octavian Bălțoi. Unul dintre cei mai bogaţi 500 de români, abonat la lucrări cu statul şi îndeosebi la lucrări venite de la Ministerul Dezvoltării. Este un apropiat al vicepremierului Paul Stănescu, ministru al Dezvoltării. Şi el plecat tot de aici din Slatina, a condus PSD Olt. Dar şi cu Darius Vâlcov. 

Octavian Bălțoi l-a primit pe Alex Dima la sediul firmei, în Slatina, dar la vederea camerei de filmat s-a hotărât să nu mai dea interviu. Printre lucrările realizate de firma sa se numără şi Bursa de cereale din Corabia, o clădire ridicată cu un milion şi jumătate de euro, care stă nefolosită de ani buni şi canalizări în mai multe comune din Oltenia, unele cu aceleaşi probleme ca la Rânca.

Octavian Bălțoi nu a vrut să apară în faţa camerei pe motiv că "nu mai este tânăr, nu are 20 de ani şi nu e prea frumos". Mai spune că la Rânca a predat o lucrare de artă. Bălțoi are mai multe case în Rânca pe terenuri concesionate de la primărie cu mult înainte să obţină lucrarea de construcţie.

Citește și
„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Departamentul de luptă antifraudă a cercetat situaţia din Rânca şi a transmis anul trecut Ministerului Dezvoltării o notă pentru constatarea neregulilor şi a creanţelor bugetare. Ministerul Dezvoltării, condus de Paul Stănescu, ne-a transmis însă că ministerul nu a constat la Rânca aspecte care să impună măsuri.

Mulţi turişti ajung aici în trecere, atraşi de drumul care traversează muntele. Transalpina. Unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, dar în aceeaşi măsură şi unul dintre cele mai periculoase. Şi asta din cauza hoției, incompetenței și într-o bună măsură şi a prostiei. Acest drum nu este terminat. Şi de 6 ani de zile lucrările au fost întrerupte. Iar cei care trec pe aici îşi riscă viaţa

Transalpina este cel mai înalt drum din România, iar povestea lui începe acum 2.000 de ani, când romanii au trecut munţii pe aici. În Primul Război Mondial drumul a fost pietruit de germani, iar mai târziu reparat şi inaugurat de regele Carol al II- lea. Tocmai de aceea se mai numeşte şi Drumul Regelui.

Într-o anchetă "România, te iubesc", acum trei ani am arătat cum s-au cheltuit milioane de euro pe multe lucrări care apar doar în acte. Ideea refacerii acestui drum a apărut la începutul anului 2008, pe când bani pentru Autostrada Comarnic - Braşov sau pentru Centura Capitalei nu erau de găsit. Construcţia a fost făcută de firma celebrului Nelu Iordache, Romstrade şi a costat peste 300.000.000 de euro.

Alin Goga era pe atunci director în Ministerul Transpoturilor condus de Ludovic Orban. În 2015 mărturisea: "A venit la mine Mihai Popescu. Era consilierul lui Ludovic Orban. Şi îmi zice: mă, frate, am şi eu un primar, e prieten cu prietenul ăsta al meu şi a zis că ne da câte 5 mii de metri pătraţi la Rânca, asta mi-e sfânta mea cruce, îi faci şi lui o hârtie cum să îşi reabiliteze drumul? Şi am zis: bine, mă. Hai că îţi fac o hârtie. Am făcut o hârtie din aia pompoasă. Nu m-am gândit că se întâmplă ceva. Am pus să semneze primarul, prefectul, preşedintele Consiliului judeţean".

Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor: "Era nevoie de investiția asta. S-au dus 300 de milioane de euro. Proiectul în sine e important şi a avut susţinere. Face legătura între Ardeal şi Muntenia pe un traseu istoric".

În 2012 DNA a declanşat o anchetă, Nelu Iordache a fost arestat, iar lucrările au fost întrerupte. Şi aşa au rămas până în acest moment. Compania de Drumuri susţine că dosarul Transalpina se afla abia în procedura prealabilă la Tribunalul Bucureşti şi nu are un termen stabilit pentru judecată.

Grav este că de pe acest drum lipsesc elemente de siguranţă. După finalizarea procesului în instanţă, compania va scoate continuarea lucrărilor la licitaţie. Va dura însă ani până se va întâmpla acest lucru.

Noi românii ar trebui să înţelegem că din turism se fac bani. Ne batem însă joc şi nu ne pasă. Pe aceşti munţi s-ar putea schia din Rânca până la malul Lacului Vidra. Aici au fost gândite acum câţiva ani părtii pe mai bine de 80 de kilometri. Au rămas doar planuri pe hârtie.

Cu greu s-au realizat 9 kilometri de pârtie în 2012, pârtia Transalpina ski resort, iar de atunci în fiecare an s-a schiat pe pârtie doar câteva săptămâni, la sfârşitul iernii, pentru că firma care a construit pârtia şi care o administrează se tot ceartă pe bani cu primăria din Voineasa, proprietarul acestui loc.

Lucrările la pârtie nu sunt gata nici acum, locuri de cazare pentru miile de turişti care ajung aici nu există, iar din toamnă până la începutul verii şoseaua Transalpina, care face legătura între pârtie şi Rânca, sta închisă din cauza condiţiilor meteo.

Locuri de cazare au fost în zonă. La Vidra, la câţiva kilometri de pârtia Transalpina, Ceauşescu plănuia să organizeze Olimpiada de iarnă din 2000. Aşa că a construit aici o staţiune la cheie.

Revoltător şi frunstrant nu e doar halul în care arată acest loc. Frustrant e faptul că de-a lungul vremii am arătat de la an la an cum se degradează acest loc. I-am arătat pe responsabili, pe vinovaţi, pe cei care ar trebui să ia măsuri şi să facă ceva cu acest loc. Din păcate, nu s-a întâmplat nimic şi asta pentru că nu le pasă. Nu vrem să profităm de o comoară pe care o avem aici.

I-am solicitat ministrul Turismului un interviu în care să discutăm despre măsurile care s-ar putea lua în aceste locuri. N-a vrut să vorbească. În definitv, ce ar putea să spună? Pentru domeniile schiabile n-a făcut nimic remarcabil până acum.

Ne întoarcem în Rânca. Aici firma aceluasi Octavian Bălțoi a construit şi un telescaun. O altă lucrare cu cântec de mai bine de 4 milioane de euro finalizată ca şi canalizarea tot în 2011. Bani veniţi de la Uniunea Europeană, prin Ministerul Dezvoltării.

La Rânca s-ar putea schia pe zeci de kilometri. Muntele este extrem de generos în această zonă. Din păcate, cea mai lungă pârtie de aici şi cea mai importantă are doar 860 de metri.

Pantelimon Todea era primarul Novaciului în perioada acestor investiţii: "Acolo a fost o chestie... deci proiectul pentru lotul 2 nu a fost proiectat pe acolo. Mă înţelegeţi? Transportul pe cablu. A avut alt amplasament. S-a schimbat amplasamentul pentru că pe sub telescaun au apărut concesiuni din partea Baia".

Prin urmare, până sa se apuce de construit, primăria din Baia a dat loturi pe terenul pârtiei. Aşa că au făcut pârtia mai scurtă şi doar pentru schiorii avansaţi. Când lucrarea a fost gata, primăriile din Baia de Fier şi Novaci, plus Consiliul Judeţean condus de Ion Călinoiu, au înfiinţat societatea Vârful Păpuşa pentru a administra telescaunul şi pârtia. După doi ani, societatea a intrat în insolvență. Ghițu Dănuț, angajat al primăriei Novaci, a condus firma: "Mi-e scârbă să mai vorbesc. N-au ştiut că drumul ăla trebuie deszăpezit. Venea ăla să îl deszăpezescă vineri si îl termina duminică. Nişte chestii de prost gust. Mi-a lăsat un gust amar".

De câţiva ani pârtia a fost preluată în administare de firma aceluiaşi Octavian Bălțoi. Şi aici aceeaşi situaţie. Fosele din zona telescaunului deversează mizeria în pârâul care trece prin zonă.

 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Citește și...
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018
România, te iubesc: EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Emisiunea integrală din 15 noiembrie 2018

În an centenar România are cele mai proaste drumuri şi căi ferate din Uniunea Europeană. O spun statisticile forumului economic mondial.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! Un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale, în stare critică

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a III-a. Aproape un sfert din podurile de pe autostrăzi şi drumuri naţionale sunt în stare critică sau în una avansată de degradare, arată un raport al Companiei de Drumuri.

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar
EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS! 6 ani pentru 9 km de autostradă, radiografia drumurilor noastre în an centenar

EUROPA, AŞTEAPTĂ-NE: VENIM PE JOS!, partea a II-a. "Este un lucru firesc", spune reprezentantul antreprenorului despre alunecarea de teren de pe dealul Şoimuş.

Recomandări
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.

Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi

Mai sunt doar trei zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale, iar ultimul sondaj arată noi evoluții în lupta pentru turul al doilea: George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi.

Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”
Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”

Supraconsumul și poluarea cu microplastice au ajuns la niveluri atât de mari încât “fiecare dintre noi consumăm echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”.