Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă agricolă din Europa, ar putea fi preluată de arabi
ŢARA FĂRĂ GLIE! Partea a III-a. Libanezi, iranieni, ruşi, dar şi americani, jucătorii de pe piaţa de agribusiness din România. Fărâmiţarea terenurilor, dar şi modul iresponsabil în care statul face controale a dus agricultura noastră într-o situație grea.
Insula Mare a Brailei este cea mai mare fermă din Europa, dar şi una dintre cele mai moderne şi bine administrate companii de exploatare a pământului. Asta o face şi foarte atractivă pentru potenţiali investitori.
Cine a pus ochii pe Insula Mare a Brailei
Încă de la nominalizarea sa în funcţia de ministru al Agriculturii, Petre Daea a promis că va face un registru al proprietarilor şi al celor care exploatează terenurile în România.
Controlul acestor informaţii ar putea să protejeze statul de eventuali investitori străini de rea credinţă, dar ar putea să monitorizeze mai atent şi modul în care subvenţiile date de Uniunea Europeană sunt reinvestite în România.
Daniel Buda este membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European. Acolo au fost mai multe discuţii care au avut în centrul lor ţara noastră.
DANIEL BUDA, europarlamentar: "In România peste 40 % din suprafaţa este deţinută de străini fără să ştim cine sunt, sunt tot felul de firme, înţeleg că sunt şi unele offshore-uri care sunt pe aceste terenuri proprietari. Marea problemă a României este că nu avem în momentul de faţă o legislaţie care să reglementeze circuitul terenului agricol".
Potrivit studiului TRANSNAŢIONAL INSTITUTE, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.
"Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria şi Polonia sunt puncte fierbinţi ale acestei probleme", raport TRANSNAŢIONAL INSTITUTE.
DANIEL BUDA, europarlamentar: "Riscăm ca în 5 ani de zile maxim România să nu mai fie proprietara pe aceste terenuri pe care noi le avem şi sa devină o chestiune de siguranţa naţională. Repet, poate aceşti proprietari decid de mâine să nu mai lucreze aceste terenuri, ce faci în această situaţie? Eşti la cheremul producătorilor de afară".
Şi asta în condiţiile în care oricum cumpărăm mâncare cu 1,3 miliarde de euro mai mult decât exportam.
Harta marilor exploataţii agricole din România arata o imagine relevanta. Cei mai mari proprietari sunt străini, între aceştia găsindu-şi loc şi câteva investiţii româneşti.
New Capital Holding SUA deţine şi exploatează 49 de mii de hectare; Cereal Com Dolj controlat de Mihai Anghel lucrează 25 de mii de hectare, mare parte arendate de la proprietari privaţi; copii lui Culita Tarata exploatează în continuare 18 mii de hectare în zona Neamţului; Spearhead este o firmă americană care lucrează peste 16 mii de hectare, terenuri de la oameni; Agricost exploatează acum Insula Mare a Brailei, o concesiune de 57 de mii de hectare de la statul roman.
Ioan Niculae a falimentat Interagro şi şi-a mutat mare parte dintre terenuri pe Intercereal; Westchester Funds este un fond American de pensii pentru profesori care deţine în România 44 de mii de hectare; contele austriac Andreas von Bardeau a renunţat la o parte dintre terenuri şi acum lucrează 12 mii e hectare; Dornier din Germania sunt în topul proprietarilor de terenuri româneşti 30 de mii de ha; Agromad este o firmă românească ce lucrează terenuri arendate de la privaţi în câteva judeţe din sud; Paul Stănescu deţine prin A& S în Ialomiţa 18 mii de hectare; Maria Grup împreună cu AgroChirnogi au cele mai mari exploataţii agricole din România şi sunt controlate de un grup de libanezi.
Emiliana Rom West aparţine unei familii de italieni, Martini, care lucrează 15 mii de hectare în Banat, jumătate dintre terenuri fiind în proprietatea lor; Insight Investmentseste un grup britanico-englez care lucrează 13500 de hectare; iar din Racova grup au mai rămas 35 de mii de hectare şi sunt controlate dintr-un container din Emiratele Arabe Unite.
Unul dintre cei mai activi jucători de pe piaţa agro din România este Maria Grup împreună cu Agro Chirnogi . Aceştia exploatează mai multe ferme în sudul tarii, un grup de libanezi reprezentat de Jihad el Khalil.
Jihad El Khalil refuza acum să ne dea un interviu, spune că s-a retras din activitatea de producţie agricolă şi nu-l mai interesează. Un fost colaborator ce preferă anonimatul îl contrazice.
Ani de zile grupurile respective au declarat pierderi, deşi primesc subvenţii, iar marfa lor este căutată la export.
Mai bine de jumătate dintre terenurile lucrate de libanezi sunt luate de la ADS, agenţia domeniilor statului care se ocupă cu administrarea a 320 de mii de hectare din proprietatea statului român.
Statul a câştigat anul trecut 20,5 milioane de euro din concesionarea terenurilor. O sumă mică, dar care raportat la suprafaţă pe care o mai are ADS-ul în administrare pare mare.
În ultimii ani, din banii obţinuţi, ADS-ul ar fi putut să achiziţioneze terenuri pentru a le arenda şi păstra aşa cum face Franţa, de exemplu. Din păcate, nu au existat niciodată bani pentru aşa ceva, dar şi dacă ar avea, statul este pe locul 4 după moştenitori, arendaşi şi vecini la dreptul de preempţiune. Aşa că se bucura de roadele altora.
În ultimele săptămâni s-a vorbit foarte mult despre un contract prin care Insula Mare a Brailei ar putea fi lucrată de arabi. Al Dahra, o companie fondată de emirul din Abu Dhabi, poarta negocieri cu firma care se ocupa de cultivarea terenului în arenda de la stat, iar valoarea tranzacţiei poate ajunge, conform unor surse, la 200 de milioane de euro.
Constantin Dulute este proprietarul firmei Agricost, cea care din 2012 are în arenda de la ADS 57 de mii de hectare pe Insula Mare a Brailei.
Insula Mare a Brailei este cea mai mare fermă agricolă din Europa, iar în ultimii ani a devenit şi una dintre cele mai moderne. Calitatea terenului, faptul că acesta a fost compact, profesionalismul angajaţilor de aici, dar şi investiţiile şi cercetarea au ridicat producţia de cereale de aici în topuri.
Informaţiile despre preluarea de către arabi a companiei care lucrează în arenda pământul din Insula Marea Brailei au apărut după vizita la Bucureşti a ministrului pentru afaceri economice din Emiratele Arabe, Sultan al-Jaber.
Interesul arabilor pentru a dezvolta afaceri la noi a crescut în ultima vreme. Ministrul Agriculturii nu a auzit de aceasta tranzctie care ar putea schimba harta exploataţiilor agricole în România.
Cum a ajuns Agricost să ia în arenda Insula Marea Brailei, cea mai mare fermă românească
Până în 2012, concesionar era Culita Tarate, cel care între timp a decedat, prin firma sa 3 TCE Brazi. Aceasta firma a intrat în insolventa şi a lasat datorii nenumărate. Numai ADS-ul cerea pentru arenda restanta în jur de 180 de milione de lei, din care încă mai are de recuperate 20 de milioane.
Între timp, Agricost a cumpărat de la fosta firma de stat Insula Mare a Brailei infrastructura de irigaţii şi a obligat prin proces ADS-ul să-I dea prin încredinţare directă arenda fermei aflate pe insula din mijlocul Dunării.
Statul roman încasează de la Agricost o redevenţă de 5 milioane şi jumătate de euro pe an, în timp ce Agricost încasează numai din subvenţii aproape 9 milionae de euro. E adevărat însă că banii sunt reinvestiţi, ceea ce a crescut valoarea Insulei. 80 la sută din suprafaţa insulei este irigată, iar planurile de viitor continua sub o administraţie arabă sau nu.
Acum, în 2018, terenurile agricole ale României pot reprezenta o resursă esenţială pentru prosperitate. Din păcate, foarte multe terenuri au ajuns pe mâinile celor care au avut mai multă viziune pentru viitor.
Noi mâncăm din import în loc să-I hrănim pe alţii. Pământurile ţării se vând bucată cu bucată, iar asta la 100 de ani de Românie modernă ar trebui să ne îngrijoreze şi sa trecem la acţiune. Până nu e prea târziu.
Etichete: agricultura, alimente, Cosmin Savu, Insula mare a Brăilei,
Dată publicare:
