Statul reușește să protejeze pădurile pe maxim 1,6% din suprafața țării. Primarii generoși: „Oamenii se bazează tot pe lemn”
„Rezervații pentru combinații”, partea a II-a. Avem parcuri naționale în care răsar vile, rezervații în care se taie păduri seculare. Singurele perimetre în care nu s-a intervenit până acum din aceste parcuri sunt zonele cu protecție strictă.
De jur împrejurul lor e măcel și tăierile sunt până în buza unor păduri virgine. Noul inventar va extinde suprafețele cu regim strict, adică va include perimetre în care acum se taie.
La nivel național, din totalul actelor de tăiere aprobate în ultimul an, aproape 70% sunt pentru "accidentale", cum le numesc silvicultorii. E un procent mare, dar a nu se înțelege că e vorba și de 70% din toată masa lemnoasă tăiată anual, pentru că accidentalele au vizat doar o pătrime din aceasta, restul fiind tăieri programate prin amenajamentele pădurilor, care au zone de exploatare permise.
Dar 25%, an de an, se tot adună, și după 4 ani ai aceeași suprafață cât se taie programat, anual, la nivel național. Și bineînțeles că aproape toate accidentalele sunt în arii protejate.
Am discutat despre proiectul zonelor cu protecție strictă cu ministrul Mediului. A moștenit acest contract, început acum 2 ani și a cerut firmelor să verifice foarte atent suprafețele propuse.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: ”Trebuie să includem tot ce e valoros”.
În România, Codul Silvic împarte pădurile pe clase de importanță, cu indicativul T, pornind de la T1, în jos. În metodologia care a stat la baza inventarului ZPS, inițial puteau fi prinse categoriile 1-4, dar, ulterior, cei din minister au schimbat placa și au cerut să fie doar pădurile prinse în primele 2 clase, T1 și T2.
Cele din urmă au deja o formă de protecție integrală, în ele se poate interveni doar în mod excepțional.
Inginerul silvic Ionuț Cucu, responsabil cu listele de fond forestier în cadrul studiului, declară că atunci când s-a schimbat metodologia, asociațiile pentru protecția mediului au avut un cuvând de spus, prin intermediul WWF România.
Ionuț Cucu, inginer silvic: ”Conform criteriilor, noi trebuie să ne oprim la T1 și T2”.
Pădure de salcâm din Ilfov, mai valoroasă în acte decât una din munții Făgăraș
Activiștii de mediu afirmă că ar trebui să se țină seama în primul rând de valoarea ecosistemului de la fața locului, nu de clasele de fond foresiter. Numeroase păduri valoroase sunt și în clasele T3 și T4, unde s-ar afla suprafețe mai importante decât unele păduri din clasa T2.
Emil Burdușel, patron firmă studii biodiversitate: ”Avem păduri multe, valoroase, la T3 și T4”.
Dan Turiga: ”Sunt sceptic că studiul va ieși bine”.
Inginerul silvic Dan Turiga ne arată o pădure de salcâm din Ilfov, care a fost inclusă în categoria T2 doar pentru că mărginește un drum, iar legea asta prevede.
Așadar, în acte, pentru proiectul cu zonele de protecție strică, e mai valoroasă decât pădurile de la Recea, în munții Făgăraș, unde se face exploatare în voie. Cea din Ilfov poate fi inclusă, conform metodologiei, cea de deasupra de zona turistică Dejani, de la Recea, nu.
Dan Turiga, inginer silvic: ”Asta e o pădure de salcâm cu valoare mică, e la T2 pentru că e lângă un drum. Avem altele mult mai valoroase, dar nu sunt introduse, fiind la T3 și T4”.
La prima vedere, pare un angajament ușor de îndeplinit. Avem în țară peste 600 de arii protejate și situri NATURA 200, 13 parcuri naționale, 16 naturale și 347 rezervații. Dar, deși sunt suprafețe întinse, ele totalizează doar 3% din suprafața țării.
Iar în acești 3%, adică în parcuri și arii, statul a permis un management durabil – prin diverse moduri se poate interveni, pe suprafețe mari, chiar și până la 70% din întinderea unei arii protejate. Se taie, se fac diverse amenajări, și atunci protecția strictă se rezumă în prezent la cel mult 1,6 %.
”Oamenii se bazează tot pe lemn, eu sunt inginer sulvicultor”
Și atunci, până la cele 10 procente asumate, trebuie găsite peste un milion și jumătate de hectare noi.
Emil Burdușel: ”Ca să ajungi la 2 milioane de hectare, clar ar trebui să ai cam un milion de hectare de pădure”.
Dan Turiga: ”Să pună la dispoziția cercetătorilor întreg aeralul valoros”.
Primarul de la Recea invocă interesul mare pentru lemn de foc, care să fie dat localnicilor. Dar, și în această comună și în mai toate din zonă, s-a investit în rețele de gaze. E drept și că banii au fost dați pentru branșarea străzilor, dar nu toți localnicii au fost convinși să se racordeze.
Dan Turiga, inginer silvic: ”Dacă primarul a fost învățat și obișnuit cu stilul ăsta de exploatare silvică...”.
Ioan Bârgoanu, primar la Recea: ”Oamenii se bazează tot pe lemn, eu sunt inginer silvicultor, tatăl meu a fost aici mult timp șef de ocol”.
Dan Turiga, inginer silvic: ”Ăsta e iar un efect al gulerelor verzi, oameni care au intrat în administrație”.
Ion Holban: ”Tertipul, tai nițel și de fapt ulterior lași loc vântului să își facă loc”.
Tăietorii sunt obligați să acopere drumurile forestiere, acestea fiind avizate doar temporar. Dar peste tot sunt abandonate, nimeni nu mai plătește să le niveleze cu pământ. Riscul e că se pot forma viituri, în lipsa arborilor.
Ion Holban: ”Uite crăpăturile, uite, ăsta e pericol”.
Activistul Gabriel Păun, de la Agent Green, asociație care semnalează periodic la Comisia Europeană abuzurile din fondul forestier românesc, declară că proiectul zonelor cu protecțiie strictă trebuie să țină cont de valoarea habitatelor, dar și de modul cum comunitățile pot fi protejate, pe fondul schimbărilor climatice.
Gabriel Păun, fondator Agent Green: ”Avem nevoie de aceste 10% ca de oxigen, dar stabilite coerent. Că vor fi goluri alpine, pășuni, pășuni cu arbori, păduri, trebuie luate văile râurilor, important este să fie interconectate”.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului: ”Acum, vă spun sincer, 2 milioane aduse peste noapte în România vor cam destructura complet”.
Unii edili au înțeles că o consultare reală implică întâlniri la fața locului, în păduri și pe pășuni, cu reprezentanții consorțiului. Greșit, spun cei din urmă, care afirmă că de fapt trebuie consultate hărțile online, care au fost urcate de un an pe un portal, unde toate autoritățile implicate pot avea acces. Doar că puțini primari știu despre asta, pentru că puțini au habar de proiect.
