Românii de la sate beau apă cu nitrați și bacterii. Unii primari știu asta, dar nu fac nimic

×
Publicitate

”Apa trece, mizeria rămâne” - PARTEA ÎNTÂI. În acest reportaj vom spulbera un mit, acela al apelor curate, al izvoarelor cristaline de la noi. 

De decenii, din păcate, românii nu se mai bucură de apă curată, deși de multe ori o plătesc la tarif de apă potabilă.

Datele Institutului Național de Statistică arată că 69% din cetățenii Românei sunt racordați la un sistem public de apă - cei mai mulți la orașe. Dar chiar și acolo unde există această infrastructură, apa nu este peste tot potabilă.

Fără să știm, solul și pânza freatică au fost contaminate în timp. Autoritățile au obligația să urmărească situația și să asigure calitatea apei. Adesea, însă, nu asigură nici măcar informarea.

Urmăriți o anchetă semnată de Rareș Năstase: ”Apa trece, mizeria rămâne”.

apa trece, mizeria ramane

 

România are o rețea hidrografică de invidiat, una dintre cele mai ramificate și diversificate din Europa. Cu 2.500 de izvoare și aproape 60% din apele minerale ale Europei, țara noastră este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Și totuși, în România apa potabilă e un lux, chiar și la oraș, în multe zone.

Cele mai mari probleme sunt la sate și comune, acolo unde oamenii au o apă cu nitrați, nitriti, amoniu și multe bacterii.

Marea problema este că și acolo unde există infrastructură, apa nu este peste tot potabilă. Românii se branșează la un sistem care le oferă apă menajeră, nu de puține ori o apă contaminată.

Cel mai grav este că, adesea, edilii ascund cu bună știință că apa nu ar fi bună de băut, iar oamenii nu știu ce să creadă.

Teoretic, Direcțiile de Sănătate Publică din fiecare județ fac periodic analiza apei din rețelele de aducțiune. Așa prevedea Legea apei, iar autoritățile locale duc eșantioane la laborator, atunci când nu se deplasează cei de la DSP. În România, însă, procedura lasă loc de …măsluirea probelor.

Am mers în birourile responsabililor și le-am cerut să bea apa pe care o livrează localnicilor.

Localnici: "Noi nu bem apă de la robinet, nu e bună!". ”Are gust de nămol și miroase urât…"

Banii, deloc puțini, alocați la nivel național pentru proiectele edilitare, sunt irosiți pe investiții care nu își găsesc utilitatea, cât timp apă de la robinet e respingătoare.

Martie 2011. Locuitorii comunei Budești din Bistrița Năsăud trăiesc lângă o adevărată bombă biologică: fântânile de lângă casele lor au fost infestate cu nitrați și nitriți. Medicii spun că aceste substanțe sunt deosebit de periculoase pentru om și pe termen lung pot duce chiar la moarte.

Apa pe care o consumă localnicii este mizerabilă și asta se poate vedea chiar și cu ochiul liber, fără analize minuțioase. Analizele Direcției de Sănătate Publică arată o concentrație de 6 ori mai mare decât cea normală, în timp ce jumătate dintre localnici se plâng de greață, dureri de cap și vărsături, unii dintre ei ajungând și la spital.

Localnic: ”Uitați cum arată, apa nu e bună. N mai doare câte ceva ... mi-am făcut analize și mi-au spus că de la apă. ”
Reporter: Nu vă permiteți să va cumpărați apă de la magazin?
Localnic: ”Nu ne permitem la ce pensie avem. ”

La momentul 2011, comuna Budești nu are niciun metru de rețea de apă trasă prin satele aparținătoare. Oamenii se bazează pe două izvoare publice și pe fântânile din curți, toate cu apă contaminată. Primarul se lamentează că nu sunt bani de investiții.

Vasile Codrea, primar Budești: ”Avem un proiect din 2002 de aducțiune de apă. Din cauza crizei economice nu am primit finanțare.”

Am revenit în martie 2020. 9 ani mai târziu, oamenii de la Budești sunt tot fără rețea de apă, și bineînțeles, ca an de an, în tot acest timp, măsurătorile de la DSP au tot arătat că apa nu este potabilă. Nici în fântâni și nici la cele 2 izvoare ale comunei. Adică oamenii nu au nicio soluție, decât să își cumpere apă de la magazin.

Mai rău este că oamenii nu știu că apa nu e bună pentru consum. Un izvor e chiar în centru, într-un soi de părculeț, neterminat, din față primăriei, unde sătenii care vin după apă susțin că dacă nu ar fi bună, autoritățile ar fi închis demult sursele de apă.

apa trece, mizeria ramane

 

La izvor i-am dat întâlnire primarului, care susține că toate lumea știe în localitate că apa nu e bună pentru consum. În timp ce spune asta, localnicii îl contrazic, cu fiecare bidon pe care îl umplu, în prezența edilului.

Primarul e în funcție din 2000. Fix 2 decenii, în care a tot promis alegătorilor săi o rețea de apă potabilă, la fel cum s-a lăudat și în septembrie, când a candidat din partea PSD și a mai câștigat un mandat pe 4 ani. Se lamentează că sistemul legislativ și bâjbâiala autorităților de la centru, cu schimbarea guvernelor, l-ar fi împiedicat să aducă apă în comună.

Susține că există un proiect vechi, pentru aducțiune de apă la Budești - o localitate de șes, doar că e prins într-un program integrat, alături de alte 20 de primarii din județ. Iar acest proiect, derulat prin intermediul companiei de apă de la Consiliul Județean, are întârzieri mari, în sensul că nici nu a început.

Primarul dă vina pe edilii de la alte comune, care nu ar fi avut toată documentația la zi, așa că sistemul integrat, cu branșament la rețeaua județeană, se lasă așteptat. Ba mai mult, proiectul a fost oprit printr-un proces la tribunal, în urmă unor contestații.

Vasile Codrea, primar Budești: "Mi-e rușine de oameni, când stai de 4 ani cu proiectul blocat prin instanță…tu deja te gândeai la alt proiect."

Am mers la Consiliul Județean Bistrița, acolo unde președintele cunoaște bine situația, mai ales că are fratele șef la direcția de investiții a companiei județene de apă și canal.

Emil Radu Moldovan, președinte CJ Bistrița: "Din păcate suntem într-un stadiu destul de întârziat…Au fost contestații…"

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
Rețeaua balastierelor, sub presiune după ani de toleranță. Culisele unui sistem acaparat de o „caracatiță” de interese

„Țara care se sapă singură”, partea a III-a. Astăzi vorbim așadar despre un sistem în care deciziile publice și interesele private se amestecă. În multe cazuri, firmele din domeniu gravitează în jurul unor rețele locale de influență. 

Inspectorul care a descoperit balastierele ilegale, retrogradat și amenințat: „Am găsit pe capota mașinii o pisică moartă”

„Țara care se sapă singură”, partea a II-a. România are 11 administrații bazinale regionale, și în toate se reclamă gestionarea cursurilor de apă și mai ales cum sunt autorizate și verificate balastierele.  

Industria în care se fură cu voioșie, la vedere, cu milioanele de tone. Statul știe și nu face nimic. ”Suntem hoți, noi?!?”

Țara care se sapă singură” – partea I. În România, nisipul și pietrișul au devenit aur, într-o industrie de miliarde, alimentată de construcții și bani publici. Balastiere apar peste tot, chiar și în arii protejate.

Recomandări
Kelemen Hunor, alături de Viktor Orbán în ultima zi de campanie. Liderul UDMR, numit „șeful ardelenilor” de premierul maghiar

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a numit pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, „șeful ardelenilor” la un miting electoral organizat la Debrețin, aproape de granița cu România.

Ce a spus Răzvan Lucescu la înmormântarea tatălui său. Discurs în lacrimi: „Sper din toată inima”

Aşa cum a trăit, Mircea Lucescu a plecat în lumină și ne-a lăsat regretul că nu ne-am dat seama mai repede cât de mare a fost. Ca antrenor, dar mai ales ca om.

De la ”vreau să fiu doctor” la călugăr clopotar. Povestea frumoasă a Părintelui Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Lavrentie de la Mănăstirea Petru Vodă a povestit într-un interviu realizat de jurnalistul Alex Dima cum a ajuns să compună melodii la clopote după ce a visat una dintre ele cu ani înainte, fără să știe că o va putea vreodată cânta.