Clanul Caran, interlopii "de la ţară" care au venit cu căruţele în Capitală. Afacerile legale în spatele cărora se ascund

Dată publicare: 14-03-2021 18:35
Dată actualizare: 16-03-2021 10:49


GRUPARE CRIMINALĂ; BRAND DE CAPITALĂ. PARTEA A III-A. Dezvoltarea grupărilor infracţionale s-a făcut după nişte reţete sau scenarii aparent bine puse la punct, cu implicarea unor funcţionari ai statului român.

 

Interlopii în Uniunea Europeană

După intrarea în Uniunea Europeană, foarte multe reţele de trafic de fiinţe umane, de droguri sau tâlhării au fost exportate. Criminalitatea a devenit transfrontaliera

Comisar-șef Cristian Gheorghe – director adjunct Direcţia de Investigaţii Criminale:
„Pe plan extern, grupările infracţionale româneşti de producţie autohtonă, e adevărat că nu sunt foarte violente, avem modalităţi sau moduri de operare patentate de romani, nimeni nu le face atât de bine cum le fac românii. De exemplu, furturile din autotirurile în mers, sunt grupări de spărgători de locuinţe care sunt foarte foarte buni, infracțiunile informatice, românii sunt undeva acolo sus, bancomatele aruncate în aer cu explozibil. Nu am inventat noi lucrul ăsta, dar am avut o apetenţă în a-l dezvolta şi a-l ridica pe culmi de perfecţiune.”

Grupările infracţionale româneşti se remarcă printr-o abilitate de a comite infracţiuni. Pe scurt, sunt mult mai deştepţi decât alţii.

De afară, Bucureştiul a fost inundat cu droguri. România a devenit cel mai mare exportator de fiinţe umane traficate. Banii proveniţi din activităţi infracţionale au alimentat corupţia din instituţiile statului.

De aici, din Piteasca, dintr-o zonă extrem de săracă au plecat cei din clanul Caran. Mitică a lui Caran, Dumitru Raducan, cel care a şi dat numele acestei familii

Adrian Târlea - prim-procuror adjunct Parchetul Tribunalului Bucureşti:
„Au venit izgoniţi chiar de acolo din sat de o familie mai puternică. Mitu a lui Caran este tatăl cel bătrân cu fiii săi – Aurel a lui Caran, Costel a lui Caran, Emil al lui Caran. S-au stabilit în periferia Bucureștiului, undeva în Pantelimon. Acolo au început mici infracţiuni, furturi, tâlhării şi odată cu dobândirea banilor au trecut la proxenetism, la taxe de protecţie pentru comercianţii din zonă, infracțiuni de şantaj ca să-şi mărească puterea. De-a lungul timpului au ajuns să acumuleze sume foarte mari din săvârşirea acestor infracţiuni, inclusiv cluburi în Bucureşti şi pe litoral şi să aibă o viaţă foarte luxoasă - maşini de lux, case, haine, ceasuri în condiţiile în care dacă îi verificăm nu păreau să aibă vreun loc de muncă sau maxim vreo firmuliţă care nu avea cine ştie ce activitate.”

Unul dintre cele mai temute clanuri din Capitală, clanul Caranilor, avea şi afaceri la vedere. Clubul Balkan, un club de manele, chiar aici în Piaţa Universităţii, dar nu doar aici, ci şi pe litoral.

Comisar-șef Viorel Mihăiță, director Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidențe Operative:
„Foarte violenţi şi cunoscuţi ca violenţi în Capitală, au reuşit să controleze zona sectorului 2, de unde au scos efectiv de pe piaţă o grupare cunoscută la începutul anilor 90 sub denumirea Tostaua”

Comisar-șef Cristian Gheorghe – director adjunct Direcţia de Investigaţii Criminale:
„Genul ăsta de infractori puteau să provoace panică, ei erau din zona din Călăraşi şi când plecau la războaie cum ziceau ei, încărcau în căruţe, în basculante combatanţii şi se duceau la bătaie”

Comisar-șef Viorel Mihăiță: „Erau frecvente reglările de conturi dintre ei, care au dus până la urmă la retragerea grupării Tostaua din capătul liniei 14. Toată infracționalitatea stradală era controlată de ei. Toţi infractorii din acea zonă îi ştiau ca lideri şi aveau autoritate asupra lor.”

Puterea familiei Caran a sporit în perioada 2003-2005 când o altă mare familie, familia Cămătarilor a intrat la puşcărie. De atunci au avut o luptă pentru supremaţie în Bucureşti. Constant erau scandaluri între clanul Duduienilor şi Caranii care îşi împărţeau aceiaşi zonă din Bucureşti.

Printr-o întâlnire cu Mitu a lui Caran şi Cristofor, care era capul familiei Duduienilor, s-a decis să se facă pace între ei având avantaje reciproce.

Duduienii erau partea violentă, braţul armat al grupării şi cei mai vizibili, Caranii aveau intrările şi conexiunile, suspiciunile mergând până la conducerea Poliţiei Sectorului 2.
Au ajuns să controleze banii daţi cu camăta în cele mai importante cazinouri din Bucureşti: Platinum, Metropolis şi Queen.

Adrian Târlea - prim-procuror adjunct Parchetul Tribunalului Bucureşti:
„Se anunțau reciproc dacă nu aveau suficiente lichidităţi, erau şi ei pe paliere. Unii împrumutau de ordinul miilor, zecilor de mii, alţii de ordinul sutelor de mii de euro, alţii de ordinul milioanelor de euro. Lăsau fie o garanţie personală, adică era o persoană care garanta pentru ei, spunea, da respectivul o să vă dea banii înapoi, fie reală - un imobil, un bun.”

Într-o singură noapte, fostul preşedinte al Camerei de Comerţ a României, condamnat acum pentru fapte de corupţie, Mihail Vlasov, a împrumutat de la ei un milion şi jumătate de euro. A doua zi, cel poreclit Împăratul a dat banii înapoi şi 150.000 de euro dobânda. 10 la sută pe zi.

Adrian Târlea - prim-procuror adjunct Parchetul Tribunalului Bucureşti:
„El, în interceptările noastre, era un cunoscut al cămătarilor, o gâscă cu ouă de aur. „Hai că a venit nea Mișu, ştiau că e vorba de sume mari, pentru că nu erau mulţi care dădeau sume de ordinul milioanelor de euro şi trebuiau să aibă şi ei lichidităţile necesare.”

Anchetatorii au pus sechestre pe imobile şi maşini şi chiar au confiscat o casă care a costat 1,6 milioane de euro!

Comisar-șef Viorel Mihăiță: „Finalul dosarului a fost instituirea unui sechestru asupra unei sume de aproximativ 5 milione de euro pe care gruparea a obţinut-o din desfăşurarea acestui gen de activităţi ilicite, din cămătărie, în perioada documentării, adică undeva la 6 -8 luni. Nu este valoarea efectivă a cea ce au făcut ei, ci ceea ce am putut noi dovedi”

Condamnările au fost uşoare. Nici una peste 3 ani de închisoare.


Aurel Răducanu, zis Aurel a lu' Caran: „Domnu Savu, mie nu-mi place să...ceva la televizor la …videoclipuri la de-astea, nu sunt persoana potrivită. Eu ştiu despre ce e vorba, faceţi un material despre grupările din Bucureşti, despre clanuri- aţi sunat greşit.”

Reporter: Eu încerc să-mi fac datoria să vă întreb, vă invoc numele şi o să povestesc despre...
Aurel Răducanu, zis Aurel a lu' Caran: „Vă rog, nu, despre Carani şi despre... Păi de ce să povestiţi, în condiţiile date o să pun un avocat să vă sune, eu nu v-am dat acceptul să vorbiţi despre mine”
Reporter: „E un material mai amplu despre Carani, Duduieni, Vancică...
Aurel Răducanu, zis Aurel a lu' Caran: „Noi suntem de la ţară...”

Afacerea din cazinouri era foarte bine controlată de capii grupării.

Comisar-șef Viorel Mihăiță: „Îşi trimiteau intermediari care aveau grijă să vadă cine, câţi bani au dat cu camătă acolo, să poată să-şi facă partea care i se cuvine liderului grupării, Aurel sau fratele lui, Costel”

Aurel Răducanu, zis Aurel a lu' Caran: „Sunt numai aberaţii, sunt numai minciuni, nu-mi place, nu dau eu domnu Savu, niciun interviu, și aşa m-a băgat la puşcărie degeaba, eu n-am avut nici parte vătămată în dosarul ăla care ştiţi dvs despre el. Eu nu pot să-mi ţineţi mie microfonul sau să stau pe canapea la Măruţă, nu fac așa ceva în viaţa mea.”

Alex, ofițer sub acoperire: „Indiferent sau nu dacă au activitate infracţională la momentul de faţă, faptul că ei sunt Caranii, cum sunt Duduienii, cum sunt Cămătarii, le oferă un renume în lumea lor infracţională”

Ştefan Răducanu, Fane a lu' Caran, promitea din puşcărie ajutorul altor confraţi.

Alex, ofițer sub acoperire: „Din interiorul penitenciarului, Fane Caran făcea un trafic de influenţă le promitea că el are influenţă asupra procurorilor, poliţiştilor, dacă îi dă o anumită sumă de bani, îi ajută ca sentinţa lor să fie favorabilă.”


Caranii, alianța cu Clanul Vancică

 

Pentru a-şi spori puterea, Caranii s-au aliat şi cu o altă grupare, de data asta din sectorul 4: Vancică.

Adrian Târlea - prim-procuror adjunct Parchetul Tribunalului Bucureşti: „Costel a lu Caran l-a năşit pe Florin a lu Vancică şi s-a produs atunci o nouă alianţă, alianţa dintre Carani şi Duduieni şi a venit şi familia Vancică”

Zona Pieţei Reşita este controlată de clanul Vancică, tot ce înseamnă comerţul stradal, dar şi comerţul cu ţigări netimbrate. Interesant e că ei au încercat să intre şi pe piaţa drogurilor, deşi zona era cunoscută pentru alţi dealeri, clanul Ștoacă din sectorul 5. Piaţa a fost administrată ani de zile de firma soţiei unui fost poliţist, fostul şef de la antidrog. Piaţa Reşita a fost închisă în iulie 2020 pentru nerespectarea regulilor de protecţie anti-COVID.

Alex, ofițer sub acoperire: „Acolo, membri marcanţi ai grupării, Fane Vancică şi fratele lui Pinocchio, au creat o reţea senzaţională de a distribui aceste ţigarete. Şi acolo în zonă racolaseră membri care să aibă grijă de distribuţia lor, de depozitarea lor, tot timpul aveau grijă să mute din apartamente, garsoniere…Reuşiseră să pătrundă şi în transportul acestora, în contrabanda efectivă, trecerea peste frontieră a ţigaretelor cu anumiţi cetăţeni moldoveni.”

Afacerile nu sunt doar în periferie, în Piaţa Reşita din sectorul 4, Clanul Vancică are şi în centrul oraşului un amanet care este o prezenţă legală. Nu mai departe de anul trecut a fost deschis un nou dosar care-i vizează pe membri clanului Vancică pentru trafic de ţigări neaccizate.
Sunt arestaţi preventiv, sunt trimişi în judecată şi s-a pus sechestru pe bunuri de aproximativ 200.000 de euro.

 

Sandu Geamănu și episodul furtului limuzinei lui Gigi Becali

 

Dar nu toate grupările s-au adaptat în Uniunea Europeană. Înainte de a intra din nou în puşcărie, Sandu Geamănu era cunoscut drept cel mai mare hoţ de maşini de lux din România, cu conexiuni în spaţiul ex-sovietic.

Reporter: Se spunea că maşinile pe care le furaţi din România se duc în fostul URSS
Sandu Geamănu: „Sigur că da, s-au dus, se duc şi se vor duce.”

Sandu Geamănu se împrietenise cu un cetăţean moldovean - Iurie Radulov, considerat cel mai mare criminal profesionist din Europa de Est. Condamnat la Chişinău pentru 11 crime şi 18 tentative de omor.
Reporter: Aţi fost năşit de un cunoscut asasin

Sandu Geamănu: „Da, a fost condamnat pe viaţă, este vorba despre Iurie Radulov, l-am cunoscut la penitenciarul Jilava. Am mers în Rusia, ne-am vizitat, dar fiecare avea activitatea lui. Activitatea lor de acolo este mult mai dură decât activitatea noastră de aicea. Aicea nu se omoară, te bate, te taie, nu se recurge la împuşcături.”

Au existat crime cu autor necunoscut şi în anturajul lui Sandu Geamănu. Doi apropiaţi au fost găsiţi împuşcaţi şi decapitaţi exact pe groapa de gunoi din Giulești-Sârbi, unde îşi făcea veacul unul dintre fraţii lui Sandu.

Sandu Geamănu: „Să presupunem că aceşti oameni erau duşmanii mei. Eu îi băteam, probabil îi tăiam, dar niciodată nu ajungeam să fie decapitaţi. Ei au supărat şi au deranjat pe cineva. Un glonţ este 2 dolari, a deranjat pe cineva sau cineva a vrut să spună stop unor informaţii care puteau să pună în pericol anumite cercuri.”

Niciodată soluţia pentru conflictele violente nu au fost autorităţile. Întotdeauna pentru ei justiţia a fost un element interior.
Cei care au furat maşina lui Gigi Becali şi ulterior pedepsiţi de "latifundiarul din Pipera" erau apropiaţii lui Sandu Geamănu, o grupare foarte violentă la vremea ei care la un moment dat s-a axat pe furturi şi tâlhării din autoturisme de lux

Sandu Geamănu: „Întrucât aceşti hoţi ai maşinii lui Gigi Becali erau în anturajul meu, nu furam eu, dar majoritatea oamenilor cărora li se furau maşinile veneau cu trimitere către mine, "puteți să-mi recuperați maşina", da încercăm, dar contracost. Eu dacă ştiam că i-a furat maşina, o luam de la ei şi îmi ceream scuze, a găsit-o copiii pornită, din asta trăieşte, din asta știe să facă, ia-ţi maşina înapoi. Dar hoţii au vrut să mă scoată pe mine de la combinaţie şi s-o dea ei, să nu mă mai bage pe mine la parte. Aşa au fost faultaţi.”

Dar fapta pentru care este acum în puşcărie este omor deosebit de grav. Un dosar greu pentru procurorii care au reuşit să demonstreze în faţa instanţei implicarea lui Sandu Geamănu în torturarea unui bătrân şi furtul unui Audi Q7 şi a 250.000 de euro.

Sandu a fost cel care a venit cu informaţia, cu pontul că în locuinţa respectivă se află o sumă mare de bani. Era acasă doar un bătrân de 74 de ani, era adevărat că era şi o fetiţă, nepoata bătrânului care din fericire dormea şi n-au ajuns până acolo.

Reporter: Aţi vrut să-l omorâţi pe bătrânul ăla?
Sandu Geamănu: „Mi-aţi pus o întrebare, am aicea mai multe documente din dosar care s-a instrumentat, de exemplu martori sub acoperire "nu ştiu dacă Ilie Alexandru a participat"
Ilie Alexandru era o persoană violentă şi influentă în lumea interlopă, spune acest martor, e adevărat, nu ştiu dacă inculpatul a condus autoturismul (...) Nu doresc să mă constitui parte vătămată în procesul penal.”


Probele au fost multe, procurorii criminalişti au apelat şi la FBI pentru a prelucra imagini de pe o cameră de supraveghere unde apărea şi Sandu Geamănu. Acesta se declară nevinovat în dosarul în care a primit 25 de ani de închisoare.

Sandu Geamănu: „Doresc să cer revizuirea dosarului şi să aduc probe certe având în vedere protocoalele care au fost”

Grupările criminale din Bucureşti şi-au făcut de cap în ultimii 31 de ani. Au ucis, tâlhărit, au vândut droguri şi au sechestrat persoane, au făcut miliarde din activitatea infracţională.

Reporter: Domnule ministru, avem un stat slab?-
Lucian Bode, ministrul de interne: „Avem un stat ca orice alt stat, cu părţi bune şi cu părţi mai puţin bune, ce ţin să vă asigur este că ţinem în frâu fenomenul criminalităţii, un stat care pune pe primul plan siguranţa şi protecţia vieţii românilor.”

Stelian Ion, ministrul justiției: „Nu avem un stat foarte puternic, cum ne-am dori. Este evident că în situaţia în care vedem persoane condamnate care ne zâmbesc de peste hotare, în situaţia în care nu ducem la bun sfârşit procese şi trec 10 ani de zile, nu ajung la final, nu înseamnă că suntem un stat puternic. Dacă nu avem instituţii puternice, anumite zone subterane preiau ele controlul asupra statului.”

La nivelul Capitalei sunt zeci de astfel de clanuri unite într-un singur scop - să facă bani cu orice preţ, pe lângă lege. De-a lungul timpului activitatea lor a evoluat, s-a schimbat, s-au făcut şi s-au destrămat alianţe, au corupt autorităţi şi instituţii şi au influenţat dezvoltarea sănătoasă a societăţii.