România, pe ultimul loc în UE la capitolul ”cultură”. Casele marilor artiști putrezesc
Valori în paragină, partea I. Sărbătoarea celor 100 de ani de la Marea Unire ne găseşte indiferenţi în fața culturii. Statistic, citim, mergem la muzee, concerte sau spectacole mai rar decât locuitorii oricărei alte ţări din Uniune.
I-am dat lumii pe Brâncuşi, Enescu, Cioran şi Eliade, dar nu ştim să le îngrijim moştenirile sau să ne bucurăm de valoarea lor.
În Bucureşti, casa în care a trăit George Enescu e cu lacătul pe uşă pentru că planşeul stă să cadă."Suntem neputincioşi", ne spune directorul. Peste ocean, Muzeul de Artă Modernă din New York îi va dedica, anul acesta, lui Constantin Brâncuşi o nouă expoziţie.
În România, la Hobița, pereţii "Casei Constantin Brâncuşi" zac unul peste altul, iar lemnul putrezeşte. Monumentele uitate ale culturii române ne strigă să le aducem înapoi la viaţă.
Cel mai recent clasament european despre participarea culturală este dezolant în ceea ce ne priveşte. Suntem pe ultimul loc în Europa la citit, vizitat muzee, participat la proiecţii de filme sau spectacole, la cultură, în general.
Potrivit Eurostat, doar 18% dintre români vizitează măcar o dată pe an muzee, galerii sau monumente istorice. În Bulgaria, procentul este 28%, iar în Cehia ajunge la 60%.
Reporter: “De ce este importantă cultură?”
Dragoş Neamu, directorul Reţelei Naţionale a Muzeelor: “Toată această expunere, teatru, literatură, îţi deschide mult mai vast, mult mai amplu orizontul de înţelegere a tuturor detaliilor din lume care contează cu adevărat.
Poţi să înţelegi ce de ce lucrurile în politică se întâmpla cum se întâmplă. Poţi să înţelegi de ce unii oameni sunt diferiţi. Este o formă de a-ţi dezvolta capacitatea de a înţelege rostul tău în lume şi de ce se întâmplă toate lucrurile care se întâmplă în jurul tău. Este foarte simplu să-ţi dai seama că n-ai trăit deageaba, să ştii cum să-ţi educi copii.”
Dragoş organizează Noaptea Muzeelor, care alături de alte evenimente precum Noaptea Galeriilor sau Școala Altfel arată că oamenii sunt dornici să absoarbă cultură atunci când instituţiile prind viaţă şi ies în întâmpinarea publicului. Este o imagine de ansamblu care se suprapune pe un context global în care se fac din ce în ce mai des legături între cultură şi prosperitate.
Ovidiu Șandor este colecţionar de artă şi conduce un imperiu imobiliar de zeci de milioane de euro, îl rugăm să ne explice legătura dintre artă şi prosperitate.
Ovidiu Șandor, colecționar: “Italia, ne place gresia din Italia, ne place mobila din Italia, ne plac maşinile din Italia. De ce? Pentru că acele produse sunt îmbibate de cultură italiană, de rafinament, de design, de estetică, de toate lucrurile astea care la sfârşitul zilei, dacă nu ar avea o cultură foarte bogată, n-are avea cum acele produse să arate în felul în care arată.
Ovidiu Șandor, colecţionar: “Cultura unei ţări ne ajută, în ce sens?! Ne putem dezvolta economic rapid până într-un punct. Dacă noi între timp nu ne dezvoltăm cultural, nu vom putea să ne dezvoltăm economic dincolo de un anumit punct. Putem să lucrăm cu mâinile, apoi cu creierul, dar după aceea trebuie să lucrăm creativ.”
George Enescu a compus la începutul anilor 1900. 100 de ani mai târziu operele sale răsună în cele mai importante săli ale lumii. În 2016, Opera Regală din Londra a deschis stagiunea cu Oedipe.
Muzica lui Enescu a umplut până la refuz Filarmonica din Londra sau pe cea din Berlin. Iar Royal Concertgebouw, desemnată cea mai bună orchestra din lume, l-a dus pe Enescu până în Sao Paolo.
Mergem şi la Bucureşti la Muzeul George Enescu. În aglomeraţia de la Noaptea Muzeelor, un vizitator îşi strigă frustrarea.
Vizitator: “A creat ceva pentru poporul român. Nu se poate să nu meargă muzica lui. Ce ţară de dobitioci. În casa lui Enescu să nu cânte muzica lui...”
Ar fi ultima problemă pe o listă lungă. Casa în care a stat George Enescu se află în spatele muzeului. Nu poate fi vizitată. Mai are puţin şi cade, cum recunoaşte chiar directorul.
Muzeul George Enescu de pe Calea Victoriei se află într-una dintre cele mai frumoase clădiri din capitala - Palatul Cantacuzino, o bijuterie clasată în patrimoniul istoric. Înăuntru, tencuiala cade de pe pereţi, iar portretul prinţesei Ecaterina Cantacuzino stă acoperit cu folii de plastic ca să nu fie distrus de infiltrații. În această clădire sunt conservate şi manuscrisele originale ale compozitorului.
Încă din 2007, guvernul are aprobat un împrumut de 7 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Dezvoltare ca să renoveze clădirea. Nici acum n-au început lucrările.
La New York, într-o încăpere înghesuită din centrul oraşului telefoanele zbârnâie. Trei colecţionari anonimi se duelează în oferte pentru operele lui Constantin Brâncuşi.
Jeune Fille Sophistiquée, creaţia lui Constantin Brâncuşi, este vedeta licitației organizate de Christie's. 46 de secunde. Atât durează stabilirea unui nou record.
Cele mai scumpe 10 lucrări ale lui Cosntantin Brâncuşi vândute în licitaţii valorează împreună peste 250 de milioane de dolari. Consntanin Brâncuşi este cel mai cunoscut artist român din lume. Este omul care a semnat certificatul de naştere al sculpturii moderne. Găsim lucrările sale în zeci de ţări, pe 4 continente.
Anul aceste Muzeul de Arta Modernă din New York îi dedică propria expoziţie. La New York, Brâncuşi este văzut la acelaşi nivel cu Picasso.
Muzeul Picasso din Malaga, locul de naştere al pictorului, primeşte anual 630.000 de vizitatori, aproape cât populaţia întregului oraş. Muzeul a fost deschis în 2003 în urma unei investiţii de 20 de milioane de dolari.
În Hobița, satul în care s-a născut Brâcuși, ajung foarte puţini turiști.
Muzeograf: “Cred că au fost vreo 10-15 maşini. Foarte puţini au venit şi e ceasul aproape 13. Pe cei care ajung aici, eu îi notez în caiet.”
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Romania, te iubesc
Etichete: constantin brancusi, george enescu,
Dată publicare:
03-06-2018 18:24
