Statul român va apela la improvizații, ca să îndeplinească toate promisiunile pentru EURO 2020

29-04-2018 19:10


Campionii europeni ai improvizațiilor - PARTEA III-a. Guvernul va investi peste 100 de milioane de euro în stadioane și terenuri de fotbal. Sportivii, cluburile și suporterii merită să aibă condiții ca în Vest. 

Stadioanele pot aduce performanță în sport, dar și bani și turiști, dacă sunt administrate cum trebuie.

Cum sunt însă gândite investițiile în sport, ca să nu ne mai trezim cu terenuri în pantă sau cu un copac drept în mijloc, ce facem cu ele după campionat? Ioana Bran, ministrul Tineretului și Sportului ridică din umeri: nu e treaba noastră, întrebați în altă parte.

Tot pentru Euro 2020, Guvernul a promis că renovează 4 mari stadione și construiește sute de terenuri de fotbal în toată țara.

Vorbim de un buget de peste 100 de milioane de euro, gestionat de Compania Națională de Investiții, subordonată vicepremierului Paul Stănescu.

Paul Stănescu - vicepremier:O altă obligație o reprezintă construirea și modernizarea a 400 terenuri fotbal. Pot fi asimilate și cu cele din incinta sălilor de sport sau a complexurilor sportive realizate de CNI.”

Paul Stănescu se află acum la cârma aceluiași minister condus de-al lungul anilor de Elena Udrea sau Liviu Dragnea. Între 2006 și 2013, separat de cele 400 de terenuri pentru euro, ministerul Dezvoltării și-a propus să finanțeze 1000 de baze sportive în toată țara, multe dintre ele cu teren de fotbal.

Mușetești, Argeș, este una dintre comunele care a primit, în trecut, bani pentru sport de la ministerul Dezvoltării. Singurul drum asfaltat din comună duce ...spre terenul de fotbal, unde se și termină. Noul teren este construit peste drum de cel vechi, unde au rămas porțile ruginite.

În 2016, ministerul Tineretului și Sportului, condus de Elisabeta Lipa, a redactat strategia națională pentru sport până în 2032. Încă din primele rânduri sunt idenitificate problemele. Situația în care se află sportul românesc este și consecința banilor greșit direcționați, a deciziilor inadecvate realității și a infrastructurii învechite.

Elisabeta Lipa - fost ministru al Sportului: ”Nimeni nu contestă nevoia de încă 400 de terenuri. Însă normal ar fi că guvernul să știe unde, în ce stare și cum sunt folosite cele făcute până acum.”

În 2016 ministerul Sportului și-a propus ca obiectiv "o evaluare precisă și detaliată a infrastructurii existente la nivel național". Așa că am întrebat-o pe Ioana Bran, folosind fix aceeași termeni, în ce stare sunt terenurile de fotbal. Nu ne-a răspuns, ne-a trimis la Federația de Fotbal.

Am întrebat-o și care sunt planurile de menținere și dezvoltare a infrastructurii existente de fotbal. De această dată ne-a trimis la ministerul Dezvoltării. Compania Națională de Investiții ne-a transmis că programul celor 400 de stadioane este deocamdată la stadiul de "concept" și urmează ... un studiu de fezabilitate.

Multe din aceste terenuri sunt folosite de echipe din ligile inferioare de fotbal. Aici apare o altă problemă - legislația.

Așadar, la firul ierbii, fotbalul depinde de politic, de cum finanțează primarii echipele, și de ... procurori.

Până în 2020, Guvernul a promis că renovează 4 stadioane: Steaua, Dinamo, Rapid și Arcul de Triumf.

Cu sau fără întârzieri, cluburi cu tradiție, sportivi medaliați și sute de mii de suporteri vor avea în sfârșit stadionale pe care le merită. Fostul internațional Ciprian Marica ne descrie modelul nemțesc, unde administratorii știu câte meciuri, concerte și evenimente vor organiza încă dinainte să pună prima cărămidă.

Ciprian Marica - fost fotbalist: ”Am discutat cu cei de la Schakle, acolo unde am jucat, și îmi spuneau că planul lor este deja cu 2 ani înainte. Îmi spuneau: "Ciprian, întotdeauna, doi ani înainte știam ce se va întâmpla", iar business planul stadionului, când l-am construit, exact așa l-am făcut, ne-am dus cu 2 ani înainte de a finaliza construcția stadionului și l-am băgat în acest sistem.”

Este și statul român capabil de așa ceva?

George Cosac, Vicepreședinte Clubul Sportiv Dinamo: ”Iată cum stau lucrurile la Dinamo. Clubul Sportiv Dinamo este deținut de minsterul de Interne și deține stadionul. Echipa esta a lui Ionuț Negoiță.”

Conducerea clubului trebuie să gândească acum o strategie nu pentru unul, ci două stadioane. În anii 2000, statul a dat dreptul de folosință pe perioadă nelimitată asupra vechiului stadion, unei firme cu care în prezent n-a mai reușit să ajungă la un numitor comun. Așa că în loc să-l refacă pe cel vechi , acum demolează singurul velodrom din țară și ridică altul unul nou.

Ciprian Stoica, consilier juridic CS Dinamo: ”Nu putea din punct de vedere legal să investească, pentru că era posibil ca la finalizarea lucrărilor, investițiilor făcute pe bani publici, o altă persoană să fi solicitat o serie de drepturi pe acea investiție. ”

La Steaua stadionul aparține armatei. Cine va juca pe el?

Cristian Petrea, președintele Clubului Sportiv Armatei: ”Acest stadion va fi folosit de către echipa Steaua București, cea care acum joacă în liga a 4-a.”

Aici apare altă problemă. Brandul Steaua valoreză 60 de milioane de euro și ar putea să aducă bani mulți dacă echipa ar juca în ligile superioare. Are și suporteri înfocați, gata să umple stadione. Numai că legislația e neclară și e greu de spus dacă un club controlat de armată are sau nu voie să joace în liga întâi.

Astfel de situații reflectă realitatea României după zeci de ani de tranziție. Am întrebat ministerul Sportului ce alte competiții sunt avute în vedere pentru noile stadioane din București. Din nou am fost trimiși să întrebăm în altă parte.

Pentru marile competiții dosarele de candidatură se depun CU CEL PUȚIN doi ani înainte.

Toate cele 4 meciuri de la Euro 2020 vor avea loc pe Național Arena, unde vor veni și sute de jurnaliști din toată lumea. Guvernul și-a asumat că până atunci termină Sala Polivalentă, promisă lângă stadion. Din nou vom apela la improvizații.

Tandemul ”stadion - polivalentă” funcționează, în schimb, de ani de zile la Cluj, care a luat fața Bucureștiului și a atras toate marile competiții din România. Europene de gimnastică , de baschet și de tenis de masă, cupa Federatiei, meciurile naționalei și lista continuă.

Emil Boc - primarul Clujului: ”Înseamnă două lucruri. Beneficii financiare. Se învârt în jur de 20-25 milioane de euro, de exemplu cum a fost cazul Untold-ului, pe orizontală și verticală. Doi, e un beneficiu de vizibilitate. Câți bani ar trebui să dăm ca să avem vizibilate Untold, meciuri. La Polivalentă pentru meciul cu Elveția cu Halep am putea vinde cât 3 polivalente. În 4 ore s-au vândut toate biletele..”

Clujul e dovada vie că investițiile promise pentru Euro trebuie în primul rând făcute, iar apoi administrate inteligent. Polivalenta din Cluj are acum un program atât de încărcat încât a ajuns să refuze evenimente.

Emil Boc - primarul Clujului: Anul acesta nu am putut organiza Final Four la volei. Dar s-au vândut bilete în avans cu 6 luni cu Sala Polivalentă. Un concert avea vândute bilete la capacitate maximă și n-am putut să mutăm. ”

La București, în 7 ani de funcționare, Arena Națională a înghit 80 de milioane de lei și a produs 30. În medie se organizează un eveniment la două săptămâni. În 2010 autoritățile promiteau un stadion multifuncțional, gata să găzduiască orice tip de eveniment. În 7 ani, în afară de fotbal, am avut 3 concerte, un congres USL și unul PSD ... și atât.

La Cluj, stadionul și Polivalenta au fost gândite din start să se completează reciproc . În prezent, amândouă sunt profitabile. Radu Rațiu este directorul Cluj Arena.

Radu Rațiu - director Cluj Arena: ”Stadionul își obține 10% din venituri din activitate de fotbal, restul e 90% obținută din inchirere de spații , din alte sporturi din activități culturale și artistice ”.

Arena din Cluj are baruri, restaurante și 1500 de oameni care plătesc abonamente să facă sport pe stadion. Arena poate fi vizitat contra cost. La București, în zilele fără meci, stadionul stă cu lacătul pe ușă.

Ciprian Marica - fost fotbalist:La Schalke sunt undeva la 2.400.000 de oameni care vizitează stadionul pe an. 10% din întreținerea stadionului este acoperită cu aceste prezentări, povești, taxa de tur.”

Cristian Gheorghe este specializat în marketing sportiv.

”Noi nu avem un tur de stadion, nu avem un muzeu, nu avem un magazin și eu cred că lipsește de acolo și un sports bar, locul unde suporterii să meargă. În mod normal ar trebui să poți să faci ceva și la începutul zilei.

La Cluj, sute de șoferi își lasă mașinile contra cost în parcarea subterană. La București, în ziua alegerilor la FRF, zeci de mașini au parcat pe aleea din fața stadionului. Parcarea supraterană și cea subterană erau închise.”

Ciprian Marica: ”Parcarea cea mai mare a Stadionului Național nu-i dată în folosință. În arena națională spațiile comericale nu aduc venituri, la Cluj 50 de firme plătesc chirie să aibă birouri acolo.”

În 2020, Bucureștiul va găzdui echipe de talie internațională, sute de mii de turișți, sportivi și oficali străini.

Este momentul nostru să strălucim, să ne bucurăm și să arătăm tot ce putem. Timp de 4 ani, guvernele s-au tot antrenat, au promis, au făcut tactici și strategii și de fiecare dată au fost prinse-n offsaid.

VIDEO PROTVPLUS.RO