Spitalele moderne care stau inchise din cauza birocratiei. "Vin copii bolnavi si trebuie sa-i intoarcem din drum"

×
Codul embed a fost copiat

SISTEMUL DE SANATATE, GRAV BOLNAV, partea I. Cu totii stim care sunt conditiile din spitalele noastre. Ce-ati spune insa daca ati afla ca avem spitale de ultima generatie, cu echipamente de milioane de euro dar pe care nu le folosim?

Intr-un spital, prin fereastra cu gratii un copil se uita la un zid de boltari. In salon se simte un miros greu de praf si ciment. Aici, pe cativa metri patrati sunt 3 paturi. 3 copii cu 3 parinti. E un salon destinat bolilor rare si grave. Unii trebuie sa stea aici luni in sir. Pe hol, n-ai loc sa arunci un ac. Medici si asistente se calca pe picioare intr-un spatiu mult prea stramt. Aici este sectia de neurologie a spitalului de copii Victor Gomoiu, un spital construit in 1929.

Raluca Teleanu este seful sectiei. ”La momentul asta suntem sufocati de pacienti, saracii cand vin si vad toata lumea are un soi de nemultumire. Uitati cum sunt. Ca la gradinita. Vin copii si trebuie sa ii intoarcem din drum. Nu mai avem locuri.”

Mai multe saloane au ramas fara lumina si aer dupa ce la geam a aparut de cativa ani constructia care ar fi trebuit de mult sa fie noul spital Victor Gomoiu. Trebuia sa fie gata in primavara anului trecut.

“E apasatoare atmosfera aici fara lumina zilei. Adica in momentul in care stai aici si nu vezi lumina zilei nu e usor”, spune Raluca Teleanu.

Citește și
Lovitură pentru Serghei Șoigu. În Rusia e scandal uriaș, a fost arestată o a treia persoană anchetată în dosarul viceministrului rus al Apărării

La geamurile sectiei de neurologie este pasarela care ar trebui sa faca legatura intre cele doua cladiri. Doina Plesca este managerul acestui loc. Vede pasarela de la geamul copiilor ca pe un arc in timp. Despre acelasi arc in timp, care de cativa ani le ia micutilor aerul si lumina vorbea Doina Plesca si in 2013, cand s-a pus cu mare fast piatra de temelie a spitalului.

Termenul de finalizare pentru noul spital era februarie 2015. Sorin Oprescu, pe atunci Primar General, spunea ca el insusi e garantia ca spitalul va functiona si nu va ramane in santier. Intre timp, Oprescu a fost arestat pentru luare de mita. Iar lucrarile la spital, care oricum inaintau greu s-au intrerupt. Doina Plesca, pe care primarul o dadea drept garantie pentru terminarea spitalului spune acum ca nu are nicio putere. ”Nu noi decidem. Toate deciziile se iau la nivelul consiliului general. Noi putem doar sa va sesizam pe dumneavoastra, organismele abilitate in a lua decizii si nimic mai mult”.

O declaratie cel putin ciudata. Nu presa poate lua decizii. Poate semnala neregulile din santier si faptul ca spitalul nu se mai termina odata, lucruri pe care ar trebui sa le faca si managerul spitalului, in calitate de viitor sef al acestui loc. Primaria Capitalei da banii pentru aceasta constructie prin ASSMB- Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, institutie aflata in subordinea primariei.

Daniel Eremia este directorul firmei de constructii. La sfarsitul anului trecut a intrerupt lucrarile pentru ca nu a mai primit bani de la ASSMB. “In ultimele 7 luni, zero”. Spune ca in santier lucrarile sunt finalizate in proportie de 80 si ceva la suta. Constructia spitalului costa 170 de milioane de lei fara TVA. Pana acum constructorul a incasat 90 de milioane de lei, dar mai are de primit pentru lucrarile executate alte 37 de milioane. Multe dintre saloane sunt gata.

Eremia sustine ca acum 2 ani, o comisie din care facea parte si managerul spitalului a venit in santier si a cerut mai multe modificari. La etajele 5 si 6 trebuia modificata intrarea in salile de operatie. Se intampla in 2014. “Din pacate de la acea data nu am primit o decizie finala si asta e motivul pentru care blocul operator este la prima placare”, spune el. Aprobarea trebuia sa vina de la ASSMB.

Am ajuns in santier cu Alex Ichim, purtatorul de cuvant al Primarie Generale. “Primaria are bani si sunt bani dar in momentul de fata discutiile au fost luate de la zero”. Spune ca vechea administratie a lasat o situatie incurcata in prea multa birocratie. In plus, de cand s-a inceput constructia spitalului pe la sefia ASSMB s-au perindat 4 directori.

In santier a ajuns si Cristian Pluta, director administrativ in ASSMB deranjat la culme ca l-am chemat la fata locului. “Cu astia de la Pro TV, ma ... in ei”. Si pret de cateva ore am asistat la un duel halucinant intre constructor si functionarul primariei, care habar nu are daca in santier se mai lucreaza sau nu.


Pentru functionarului statului nu conteaza cum arata spitalul, daca aici se construieste sau nu. Vrea sa fie acoperit de hartii.

Proiectul nu a fost clar de la inceput iar constructorul a modificat unele lucruri. Iar asta a dus la un blocaj in hartii. Daca sa fie becuri cu LED sau nu, daca se vrea bucatarie pe gaz sau electrica, sunt discutii care dureaza de 2 ani.

Virgil Paunescu este actualul director al ASSMB. E de cateva luni in functie si inca se lupta sa inteleaga cum functioneaza institutia. ”Am gasit o situatie de blocaj pe care o inteleg intr-o anumita masura dar pana sa o inteleg eu trebuie sa cada de acord specialistii asupra formei de decontare. Problema pare sa fie tipul de contract care a fost semnat pe aceste spitale. Un contract de proiectare executie care permite un control foarte scazut asupra lucrarilor din partea beneficiarului.”

I-am cerut sa ne permita accesul la una din lungile discutii dintre constructor si ASSMB. Nu a acceptat. Revoltator este faptul ca bani au fost pentru construirea spitalului. Anul trecut, Ministerul Sanatatii a alocat fonduri pentru aparatura din noul spital. Pentru ca nu au fost cheltuit, s-au intors la Minister.

Si in timp ce functionarii statului stau la discutii interminabile cu constructorul si banii alocati sunt pierduti, in spital copiii se chinuie. In sectia de neurologie in fiecare luna peste 120 de copii sunt internati iar alti o suta vin la consult si isi asteapta randul intr-un spatiu de doar 3-4 metri patrati. Peste 60 de persoane, copii si adulti folosesc o singura toaleta.

Acesti copii ar avea nevoie de un spatiu al lor. Spatiu care este din plin in noul spital. Degeaba insa. In acest salon sunt 5 copii si 5 mame. Raluca Teleanu face adevarate minuni. Ar fi putut de mult sa plece intr-o alta tara. A ales sa ramana. Intr-o cusca, mai degrava decat un cabinet. Intr-o alta cusca, tot fara aer, de 4-5 metri patrari, se fac analize de inalta performanta.

Teleanu a infiintat o fundatie si se lupta pentru pacienti. Prin fundatie a reusit sa aduca aparatura in spital si sa plateasca personalul care monitorizeaza fiecare miscare a copiilor. Medicul sustine insa ca actualul manager ii pune bete roate si nu vrea sa accepte aparatele performante in spital, aparate care salveaza vieti.

“Deocamdata ni se tot trimit hartii partiale, urmand sa ne mai dea un raspuns, se tergiverseaza deocamdata raspunsul si aparatura deocamdata nu apartine spitalului, apartine asociatiei Neurocare. Functionam la limita legalitatii”

Managerul confirma situatia. “Acele aparate nici nu vreau sa stiu ca exista in acest spital. Pentru ca ele trebuie sa intre in comodat...eu nu pot sa vin de acasa cu eva si sa fac pe un copil”.

Situatia dureaza insa de luni de zile. Teleanu si-ar dori sa faca aici un laborator performant, in care sa le dea copiilor sansa la viata mai buna. Decomdata insa lipsa spatiului si neintelegerile cu managerul nu-i permit. Si daca tot a venit vorba de lipsa spatiului, ne mutam la cateva strazi distanta de spitalul Gomoiu, unde s-a construit pe fonduri europene ambulatoriul spitalului Gomoiu.

2 milioane si ceva de euro a costat aceasta cladire care sta acum plina de praf. O eroare de proiectare a facut ca in calcul sa nu fie luate si utilitatile. Iar acum, domnul Pluta spune ca o sa rezolve situatia dar nu pe bani europeni ci pe banii primariei. In plus, spitalul va trebui sa dea bani si pentru mobilier. O anexa aruncata la cateva strazi distanta de spital. In cazul in care un pacient va trebui sa fie mutata din ambulatoriu in spital va fi nevoit sa vina pe jos. Ambulanta nu se poate cumpara.

Daca pana la sfarsitul lunii iunie aici nu vor lucra 6 medici si 12 asistente, primaria va fi obligata sa de abanii europeni inapoi.

Cu directorul Pluta am ajuns si in ambulatoriul spitalului Foisor. Pe aici trec in fiecare an peste 15 mii de pacienti cu probleme ortopedice. Si ambulatoriul Foisor era prevazut sa se faca din bani europeni. Numai ca incompetenta functionarilor din Primaria Capitalei a facut ca peste 4 milioane de euro sa fie pierdute si cladirea sa ramana acum o paragina. Doctorul Cristian Stoica este managerul spitalului Foisor. Din 2009, de cand ambulatoriul a intrat pe lista de renovare nu a mai avut voie sa investeasca in acest loc.

A trebuit sa repare acum cateva zile un tavan care a cazut intr-un cabinet. Toata cladirea arata ca un decor pentru filme de groaza.

Cristian Stoica, manager spital: “in fiecare am an am auzit Anul asta ii dam drumul. E un drum al hartiilor. Da. Licitatia este in desfasurare....nu se poate face in 3 luni. Vorbim de bani europeni. Mie imi pare rau pentru ca macar aparatura daca o luam pe bani europeni si tot mai faceam o economie.

Altfel stau insa lucrurile in spitalul Foisor. La Gomoiu, managerul Doina Plesca sutine ca nu se poate implica in constructia noului spital, pentru ca nu are niciun drept. Ce se intampla insa la Foisor dovedeste ca nu are dreptate. Si aici se construieste un spital tot cu bani de la primarie. Managerul insa s-a implicat. Managerul Cristian Stoica spune insa ca a stat tot timpul pe capul constructorilor. Iar rezulatatele se vad. O parte din noul spital e data in folosinta.

Lucrarile la noul spital vor fi terminate anul viitor. Atunci ar trebui sa inceapa si lucrarile la ambulatoriu. De data aceasta, din banii primariei.
 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
NEWS ALERT Apare un nou stadion de 5 stele în România! Guvernul aprobă azi toate actele
Citește și...
Raport International Justice Mission: România nu a făcut suficiente modificări legislative împotriva traficului de persoane
Raport International Justice Mission: România nu a făcut suficiente modificări legislative împotriva traficului de persoane

Combaterea traficului de persoane trebuie realizată inclusiv prin modificări legislative, se arată într-un raport al International Justice Mission, o organizaţie globală care protejează persoanele vulnerabile împotriva violenţei,

Români plecați la muncă în UK, transformați în sclavi. O familie de infractori le lua actele și făcea avere de pe urma lor
Români plecați la muncă în UK, transformați în sclavi. O familie de infractori le lua actele și făcea avere de pe urma lor

Traficanţi români de persoane, condamnaţi în Marea Britanie. Sub paravanul unei afaceri de „leasing de personal”, aduceau muncitori din România şi îi exploatau.

Caz șocant în Dâmbovița. O fată de 17 ani ar fi fost violată în toaleta liceului de patru adolescenți
Caz șocant în Dâmbovița. O fată de 17 ani ar fi fost violată în toaleta liceului de patru adolescenți

Patru adolescenți din Dâmbovița sunt cercetați pentru viol, după ce ar fi constrâns-o pe o fată de 17 ani să întrețină relații sexuale cu ei, chiar în incinta liceului din Voinești. Trei dintre baieți nu ar fi la prima faptă de acest gen.  

Recomandări
Români plecați la muncă în UK, transformați în sclavi. O familie de infractori le lua actele și făcea avere de pe urma lor
Români plecați la muncă în UK, transformați în sclavi. O familie de infractori le lua actele și făcea avere de pe urma lor

Traficanţi români de persoane, condamnaţi în Marea Britanie. Sub paravanul unei afaceri de „leasing de personal”, aduceau muncitori din România şi îi exploatau.

Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990
Petre Roman, în fața procurorilor. Este informat oficial despre punerea sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990

Petre Roman a ajuns joi la sediul Parchetului General, ca să ia la cunoştinţă că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Roman a fost premierul României între 1989-1991.

Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale
Banca Transilvania, OTP Bank și Exim Banca Românească, procese câștigate cu ANPC. Nu plătesc amenzi și nu oferă rate egale

Alte trei bănci au câștigat procesele cu Autoritatea Națională a Consumatorilor, care le obligase să emită scandețare cu rate egale la credite pentru toși clienții. La acest moment sunt cinci instituții bancare care au avut căștig de cauză.