Romanii care muncesc printre reni sau pe acoperisurile din Stockholm. "Toti suntem pusi in aceeasi oala"

Guvernul suedez are harti digitale, updatate anual, iar primariile si ocoalele silvice private angajeaza firme specializate, ca sa curete copacii de pe marginea drumurilor si cailor ferate. Asa ne-a povestit directorul unei companii, din nordul Stockholm-ului.

Are contracte pentru suprafete uriase de padure si a angajat aproape 200 de romani. Ii lauda ca sunt muncitori, nu se plang de conditiile grele si cer mai putini bani decat suedezii. Toti vin din doua comune din Vaslui si muncesc 4 luni pe an, ca sa-si intretina familiile din Romania.

Un vechi proverb spune ca "Nu poti vedea cateodata padurea din cauza copacilor." In Suedia, vezi padure la tot pasul, chiar si in cartierele marilor orase. Autostrazile strabat tara si traverseaza 28 de milioane de hectare cu desisuri verzi, salbatice. Mai bine de 66% din pamantul Suediei e acoperit cu zone impadurite si doar Rusia detine o suprafata mai mare de padure.
lemne suedia

O zona de taiga, in nordul Scandinaviei. Taietorii intra si ies cu schimbul, in inima unei paduri cu foioase si conifere. Sunt ca niste naluci care manuiesc cu maiestrie aparatele si actiunea, aparent haotica, se desfasoara dupa un plan. Oamenii au contracte de munca temporare si lucreaza intre 4 si 8 luni pe an, pentru o firma cu multa experienta in domeniu.

Citește și

Romanii care au exportat alba-neagra si cersetoria in centrul Londrei. "Sunt mandru de tara mea si nu halesc nicio alta tara"

Moartea suspectă a unui turist portughez în Bucegi: anchetă redeschisă după 18 luni. Alpinistul a decedat într-o excursie organizată pe vreme foarte proastă

Sorin Hurduc, taietor lemne: "Eu am noroc sa stau cu familia, dar baietii lasa familiile acasa. Stam un sezon, 4 luni. Am doi ani de cand sunt si e foarte greu."

Transpira si schimba cate 3 randuri de haine, in racoarea padurii. E greu, mai ales iarna, la taierea brazilor uriasi, acolo unde sunt implicate trailere si tractoare specializate, care sa usureze accesul si sa taie rapid padurea.

E frig si ploua mult. Dar macar te simti in siguranta. Aici nu risti sa iti cada vreun copac pe tine, pentru ca omul e pe primul plan si primariile si ocoalele angajeaza firme specializate care sa faca toaletari pe marginea soselelor.

Director firma: "Guvernul are aceste harti digitale si cateodata merg pe teren si verifica. Si stabilesc daca trebie sa taie acolo sau sa planteze dincolo."

ompania are in perioadele de varf de sezon cate 200 de angajati romani. Toti sunt din zona comunelor Botesti si Poienesti, in judetul Vaslui. S-au adus unii pe altii si au castigat increderea patronului, un suedez care a inteles ca mana de lucru romaneasca e ieftina si buna. Iar pentru taiere de padure au fost adusi chiar si romani care emigrasera initial in alte tari.

Taietor lemne: "Aici am 5 ani de cand lucrez, eu stau de fapt in Italia, am familia acolo, vin aici, tai 3 luni, plec o luna acolo si iar 3 luni."

Primesc in jur de 2.000 de euro pe luna, din care raman curat cu vreo 500 sau chiar 700, daca sunt mai strangatori. Aceasta echipa pregateste terenul pentru o replantare masiva. Si tot ce taie ei ajunge fie in industria mobilei, fie la cea de hartie. Suedia e o super putere in materie de prelucrare a lemnului. Este a treia tara din Europa la exportul de cherestea si ocupa locul intai in ce priveste industria papetariei.
lemne suedia

Dincolo de frigul iernii si depresiile provocate de zilele cu mult intuneric, in nordul Suediei, cea mai mare problema ramane izolarea. Sunt comunitati mici in care contactul dintre oameni a fost eliminat treptat, pentru ca localnicii s-au obisnuit sa traiasca singuratici. Au case la mare distanta una de cealalta si fiecare isi vede de viata lui.

Florin ne arata cum se fac cumparaturile intr-un satuc suedez din nord, la o bacanie cu produse locale: "Intri, iti alegi marfa, ce vrei sa cumperi, platesti, iti iei rest singur."

Nu exista vanzator, pentru ca magazinul ii apartine unui agricultor care isi petrece toata ziua la camp. Asta nu il impiedica sa isi vanda produsele, iar comertul se bazeaza pe increderea ca nimeni nu fura din produse sau iau cutia cu bani.
lemne suedia

Florin: "Stii ce ma surprinde, ca se vand lemne si avem padurea aici. Cine are nevoie de lemne pentru gratar, isi cumpara. Totul se plateste, ai nevoie, iti cumperi."

Pare o izolare totala, dar la fel de adevarat e ca drumurile sunt foarte bune si poti ajunge intr-o jumatate de ora la un mare hipermarket.

Florin: "Merg mult mai mult pentru un magazin, 20, 30, 40 de km. Cu cat sunt mai putini oameni, cu atat sunt mai rare si magazinele. Mi se pare impresionant asa, e foarte frumos, dar foarte izolat."

O zecime din suprafata de padure a Suediei e protejata prin lege, se intampla asta doar in zona Laponiei, langa Cercul Polar. In rest, e liber la taiere, dar in baza unor reguli stricte si a unui control extrem de riguros. Activitatea forestiera s-a mutat de mai bine de 10 ani pe internet, cu ajutorul unei aplicatii. Toate utilajele care intra in padure, sunt interconectate intr-o retea GPS, si oricine poade vedea cat si cum se taie.

Florin: "Sofer Paul, total hectare 6, 55 procentajul pregatiri, 85% din teren, hectare per km 0,63. Computerul masinii ii contorizeaza absolut tot. Si aici e harta, arata normal cum se parcurge, ce-i cu verde e agregatul jos, ce-i cu galben e agregatul sus, de exemplu intorci."

Compania de stat care administreaza fondul forestier are peste 100.000 de angajati, care se ocupa cu monitorizarea modului cum se taie padure in Suedia si cum se fac replantari in zonele defrisate. Cat timp au un program computerizat, nici nu trebuie sa alerge prin paduri.

Florin: "Sincer, nu poate sa intri cu tractor nemonitorizat, toate au GPS pe ele. Sunt ghidate de GPS, tot timpul sta cineva care supravegheaza. Ai ajuns intr-o zona in care nu trebuie sa fii, esti anuntat. Imediat se sesizeaza."

Florin: "Pana acum 100 de ani asa era si la ei, vedeai un copac aici si unul la Stockholm. Si au inteles ca taiau prea multi copaci, faceau multi carbuni, din cat am inteles, faceau fier, au un otel deosebit, am inteles, si au dat legea cu replantarile, maxim in 3 ani dupa ace au taiat, replanteaza."

Suedia a avut la inceputul secolului defrisari masive, iar in anii '70 s-a spus chiar ca taierile se fac exagerat. Tot atunci, suedezii au inceput un amplu proces de exploatare sustenabila, bazata pe programe nationale de replantare. Au o strategie pe termen lung si refacerea padurilor se face cu scenarii computerizate, care demonstreaza cu calcule, cum arata o regenerare corecta, a fondului verde.

Suedezii s-au asigurat astfel ca aduc tehnologia de ultima ora si in conservarea padurilor, nu doar la taierea lor. Replantarile se fac insa tot manual. Directorul firmei suedeze spune ca romanii sunt cei mai rapizi angajati ai sai.

Director firma: "E o munca grea, cari cam 25 de kilograme in spate, pamantul pe unde merg nu e ca aici, e in valuri, uite, si asta e un teren usor. Si unii dintre baieti sunt foarte rapizi, la un teren bun, planteaza un copacel la fiecare 5 sau 6 secunde."

Sunt rapizi si eficienti si au castigat increderea superiorilor, pentru ca sunt muncitori. Si ar mai fi un aspect, pe care sefii suedezi, oameni corecti, nu uita sa-l mentioneze.
lemne suedia

Director firma: "Trebuie avute in vedere si salariile, ca sa angajam suedezi, ar trebui sa le dam salarii mult mai mari si sa impunem la randul nostru preturi mai mari decat avem acum."

Statul detine 25% din padurile Suediei, in timp ce restul sunt in proprietate privata. O jumatate din intreaga suprafata este detinuta de 355.000 de persoane fizice, suedezi organizati in asociatii de tipul ocoalelor silvice de la noi, in timp ce un alt sfert e detinut de companii mari, care prelucreaza lemnul industrial. Cu acestia din urma are contracte si firma la care muncesc vasluienii. Societatea i-a raspandit prin toata Suedia, dar si in Finlanda.

Asa au vazut muncitorii cirezi de reni liberi, care incurca traficul pe drumuri, dar si ursi si rasi. Iar turmele de caprioare ajung pana in gospodariile oamenilor. O salbaticie in care nu multi suedezi vor sa lucreze.

Director firma: "Sunt numai satuce mici, in general in ultimii zeci de ani oamenii au tot migrat de la nord la sud. Si sus nu prea mai sunt oameni."

La fel de adevarat este ca romanii muncitori din Suedia sunt priviti si prin prisma comportamentului semenilor care fura si cersesc in marile orase.

Director firma: "Evident ca am vazut explozia din ultimii ani de la magazine, cu valul de cersetori, dar sigur ca nu mi-am facut o pararere despre ei, stiu ca nici baietii romani din companie nu sunt multumiti de acesti oameni, pentru ca e creata legatura intre ei. Si au fost si probleme, pentru ca au fost pusi in aceeasi oala. "

Sorin Hurduc, taietor de lemne: "Ne pun in aceeasi oala, poate si noi am face la fel daca si peste noi ar veni nu stiu ce natie de oameni. Si fac numai prostii, mai conteaza ca unul e bun, aia sunt rai. "
Fac o munca grea, in salbaticie. Stau departe de familiile lor, ca sa le ofere acasa un trai mai bun. Au gasit o tara care i-a primit pentru ca sunt harnici si isi vad de treaba. Pentru ei Suedia, ramane in principal un loc al izolarii, in care se castiga bine.

Desi suna ca in filmele de spionaj, acesta este un cazier online, care ar putea functiona candva si in Romania. Deocamdata, il gasim in Suedia, tara unde domeniul afacerilor se bazeaza intai de toate pe seriozitate. Orice patron poate fi verificat pentru ca are pe internet un fel de dosar care ii demonstreaza bonitatea. Ne-o confirma un roman, prezent in cadrul campaniei "Romania Scandinava". El a reusit sa treaca printre ei drept o persoana de incredere.

Castiga zilnic increderea suedezilor care ii permit sa le viziteze casele ca sa fie in siguranta. Este un constantean plecat in Suedia inainte de '89. Desi de meserie este navigator in Scandinavia s-a reprofilat ...cosar. Acum are o firma care ofera servicii in domeniul ventilatiei si sustine ca si-ar pierde afacerea si maine daca unul din angajatii sai ar sustrage ceva din locuintele pe care le inspecteaza. Recunoaste ca la un moment dat s-a infiltrat si printre cersetorii de pe strazile capitalei sudeze, uimit de castiguri.
romania scandinava

Centrul Stockholmului, o zona istorica. Se numeste Cartierul Boemilor, un loc cu oameni instariti si cladiri de la 1800, cu locuinte de pana la 200 de metri patrati. Cel care cara geanta grea si se incapatanaeaza sa urce pe creasta acoperisului unui imobil cu 10 etaje, este roman. Il cheama Ion Miler si are o firma care se ocupa cu sisteme de ventilatie. Face diagnoza privind situatia cailor de aerisire de la cladiri si le repara, unde e nevoie.

Respira greu, pentru ca nu este usor sa fii zilnic pe acoperisul Stockholm-ului. Sunt romani, la propriu la inaltime, care isi fac meseria cu ajutorul unor camere video, cu care fac un soi de laparoscopie a blocurilor. Munca lor e importanta, astfel incat suedezii sa nu aiba probleme cu igrasia, mucegaiul, sau mai grav, cu incendiile in sezonul rece.

Ion Miler poarta mereu legitimatia la piept, parca pentru a arata tuturor cu ce se ocupa. Spune ca il recomanda munca si portofoliul firmei sale. E de 10 ani pe piata sistemelor de ventilatie, dupa ce ani de zile a lucrat in Suedia pe post de cosar. Cosaritul este o meserie extrem de cautata in Regat, cat timp suedezii au sezon rece aproape 10 luni pe an si au nevoie sa-si incalzeasca locuintele.

Ion Miler, patron: "Cele mai multe contracte le avem cu locuintele personale, sunt asociatii de locatari, acelea sunt locuintele private. Dar exista si foarte multe firme care detin apartamente si spatii comerciale si atunci, datorita legilor care exista in Suedia, de control al ventilatiei, pentru ca cu asta ne ocupam, trebuie din 6 in 6 ani sa facem aceste controale, si sa le dam un raport pe care il vor trimite mai departe."

Ion Miler are atestat si pentru a controla caile de acces de pe blocuri.

Ion Miler, patron firma sisteme ventilatie : "Exact asa cum vezi pe blocul ala, asta-i norma. Altfel nu au voie sa faca nimic. Noi de obicei lucram doi intr-o echipa. Le prezentam clientului si spunem, aici ai o problema!"

Constanteanul Ion sustine ca legislatia din Suedia si controlul riguros din domeniul imobiliar au dus la aparitia multor firme cu servicii conexe. Inspectia in constructii suedeza are un serviciu aparte, care se ocupa cu spatiile locative. Asociatiile risca amenzi de zeci de mii de euro daca nu comanda inspectiile si nu au raportarile la zi.

Ion Miler: "Grija fata de om, care locuieste acolo, trebuie sa isi spune cuvantul. Dar in momentul in care un proprietar are 60 de mii de apartamente, probabil ca nu il mai intereseaza asa de mult ca toate locuintele sa beneficieze de aceeasi calitate a aerului. Si atunci vine legea si spune in conformitate cu, trebuie sa faci asta."

Ion Miler vorbeste si despre particularitati in ceea ce priveste traiul la bloc, in Suedia. Unde un rol important il joaca o cheie unica.

Ion Miler: "Toate apartamentele au un dublu sistem de incuietoare. Cel la care proprietarul are cheia, si exista si cel la care politia, pompierii, salvarea, au o cheie universala, noi o numim cheia politiei."

Ion Miler: "Vin pompierii deschid, intra inauntru. Dar iti dai seama ca este un regim super special la aceste chei. Deci nu il are oricine la indemana. Si noi venim, facem toata treaba in apartament, am plecat incuiem si gata toata treaba. "

E o afacere bazata pe multa incredere, si Ion spune ca asta face mult mai dificila selectia propriilor angajati.

Ion Miler: "Trebuie sa il vezi, sa il cunosti, sa aiba referinte de la cineva, pana acum am avut norocul sa am niste baieti foarte buni, chiar daca nu rau seriosi, muncitori s-a dovedit in timp, dar nu erau hoti. Si asta-I mare lucru pentru mine in primul rand, pentru ca altfel firma mea dispare in 24 de ore."

Are 6 salariati, iar afacerea a inceput din 2005. In Suedia a ajuns inainte de Revolutie, dupa o lunga cariera de capitan de vas, la Constanta. A batut marile lumii si a ajuns la un moment dat si in tarile scandinave. A vazut cat de mult incurajeaza statul suedez antreprenoriatul, si potentialul din sfera unor domenii pe care suedezii le ocolesc.
Ion Miler: "Este greu sa rezisti, de intrat, nu. Daca vrei sa deschizi o firma, maine o deschizi. Foarte usor, nu iti trebuie decat 180 de euro si maxim 3 zile sa trimiti hartiile. "

Cunoaste toate colturile orasului, pentru ca il strabate zilnic, la volan, ca sa ajunga la clienti. A avut lucrari la sedii de politie, unitati ale guvernului, si chiar a facut diagnoza la Primaria Stockholmului, la sala unde se decerneaza in fiecare an premiile Nobel.

Ion Miler: "Este super, crede-ma, e de vis!"

Recunoaste si ca atmosfera de vis din capitala Suediei a inceput sa fie perturbata de cetateni care au pe cartile de identitate aceeasi cetatenie romana, cum are si el, dar nu vin sa munceasca cinstit si au cu totul alte ganduri decat el cand intra in locuintele suedezilor. "Fiecare e cu coltul lui, pur si simplu e mafie, si din punctul asta de vedere" spune acesta aratand catre cersetorii de pe strada.

Spune ca la un moment dat, pe cand lucra pe post de cosar si se murdarea zilnic la serviciu, a pretins ca este om sarman si a intrat in vorba cu cersetorii. A fost curios sa vada cat si cum castiga conationalii care nu muncesc la program si stau cu mana intinsa.

Ion Miler: "M-am dat lovit, de-al lor pentru ca vroiam sa aflu. Ii platesc unuia, ala ii aduce, stau la el, fiind un apartament sau o vila pe care o inchiriaza, stau 20, 30, da. Le plateste transportul, da, ca nu au avut bani din tara, le plateste pe zi, o suma, si restul zic ei ca sunt ai lor. Dar cand trebuie sa plece ii mai taxeaza odata pentru ca mai aveau datorii si nu stiu ce. Si ce reusesc ei sa fure sa buzunareasca ii buzunaresc pe astia, pun deoparte. Aia chinuitii, aia fara picioare aia au fost adusi, nu vin ei. Nimeni nu vine singur, ca unde sa vii? "

El castiga in jur de 400 de euro pe zi, la o lucrare, din care mai bine de jumatate merg catre impozite. Ramane cu 50 de euro dupa ce isi plateste si angajatii cu care lucreaza cot la cot pe cladirile orasului. A descoperit ca in final, castiga la fel ca mult cat o cersetoare de pe un bulevard central. Iata ce spune un suedez care a vazut si vede zilnic cersetori, sub fereastra lui.

Suedez: "Locuiesc intr-un apartament, nu locuiesc afara. Au un loc unde locuiesc. Ei stau aici cate 3 luni, dupa care merg in Romania. Stiu. Vad aceasta fata Maria, face 500 de coroane zilnic. Oamenii unde locuiesc eu le dau multi bani, haine, mancare. "

Ion Miler cunoaste perfect limba suedeza, pentru ca a beneficiat de cursuri si a invatat sa se descurce cu termeni tehnici, in mai putin de un an. Din afacere si-a cumparat o casa si o salupa, fiind pasionat de pescuit. Si spune ca nu ar mai putea locui in alta tara. Are baietel mic, de 3 ani, dar si un fiu de 29 de ani, din prima casatorie. Tanarul e avocat in Suedia si isi face vacantele in Romania, in special pe litoral, unde a copilarit si tatal sau. Parintele l-a sfatuit sa nu isi cumpere insa o locuinta noua, in tara noastra, dupa ce a vazut cum se construieste la noi.

Ion Miler, patron: "Oameni din constructii, cand le-am povestit de sisteme de ventilatie, au zis nu, ca la noi deschidem geamul. Este mult mai ieftin, mult mai practic, sa iti faci sistem de ventilatie din start, de cand se construieste blocul. Ala trebuie sa il iei in calcul. Am un prieten care are o vila se intoarce dupa soare, eu nu am vazut in Suedia. Super frumoasa, super eleganta, cu sistem de ventilatie. Numai ca acei baieti care au facut-o au spus nu iti trebuie la bucatarie asa ceva."

A invatat in Suedia ce inseamna reguli, control si grija pentru calitatea vietii. Ion Miler a castigat increderea suedezilor si a inteles ca pentru nordici nu conteaza de unde vii, daca esti serios si corect . Un fost navigator pe marile lumii isi conduce afacerea de la inaltime. De unde Stokholmul se vede frumos si aerisit, fara cersetori, furturi si ilegalitati.

Articol recomandat de sport.ro

Presa internațională a căzut în capcana FCSB! Spaniolii, singurii care n-au luat plasă: „Nu au marcă, nume și palmares!”