Licitatiile aranjate au stricat cornul si laptele. Cum au ajuns copiii Romaniei sa primeasca mere din soiul "INVIZIBIL"


Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 14:15
Data publicarii: Vineri 06 Martie 2015 11:59
Categorie: Sezonul 1

GUSTARE FARA GUST, partea a II-a. „Cornul si laptele”: o idee buna, dar prost pusa in practica. Altii – chiar si vecinii de la sud de Dunare - au reusit insa sa o aplice cu succes

Trebuie sa spunem foarte clar: ideea programului "cornul si laptele" nu este rea, si nu sustinem niciun moment desfiintarea lui. Tot ce ne dorim e sa determinam autoritatile sa il imbunatateasca, si sa gaseasca solutii pentru ca cei mici sa aiba un sprijin alimentar cu adevarat sanatos si atractiv. Si solutiile sunt multe. Le vedem imediat cand vom trace granita la vecinii de peste Dunare.

Reactia unui producator: avem programul incarcat, nu sunt reclamatii
Cu painea lasata in banca de copiii din Osica am incercat sa ajungem la fabricant, un mare producator de panifactie din tara. Nu a vrut sa vorbeasca in fata camerei. Ne-a trimis un fax in care sustine ca din cauza programului incarcat timpul nu permite participarea la o discutie pe tema cornului si laptelui. Dar ne precizeaza ca acorda o importanta deosebita acestui proiect, ca nu sunt reclamatii si ne sugereaza in cele din urma ca, daca ProTV considera ca se impune o ajustare de reteta pentru produsul corn si lapte, atunci sa ne adresam Ministerului Sanatatii si Educatiei Nationale.

In studiul comandat de guvern se arata forte clar ca este o problema intre beneficiar, copil, si acesti producatori de panificatie. Ei participa la o licitatie, o castiga si livreaza un an de zile acest produs. Daca acest corn ar fi pe raftul magazinului, atunci producatorul ar fi interesat de calitate pentru ca probabil acest produs nu s-ar vinde. Cum a participat la licitatie si a castigat-o nu il intereseaza ce cred copii despre cornul lor.

Dupa acesta vizita producatorul respectiv ne-a mai trimis un fax prin care ne aminta cu judecata pentru ca am indraznit sa le trecem pragul. Firmele care participa la licitatie pentru a livra corn si lapte, teoretic respecta legea. Se incadreaza insa in limitele minime stabilite de lege in ce priveste calitatea.

Cornul si laptele, stricate de consiliile judetene
Aurel Popescu este presedinte Rompan, o asociatie care ii reuneste pe cei mai mai importanti producatori de panificatie de la noi. Stie prea bine cum stau lucrurile in sistem. Nu intodeauna cei care castiga licitatiile sunt si cei care produc. Isi paseaza afacerea de la unul la altul si castiga toata lumea. Mai putin copiii. „E o sursa de venit pentru cei din administratia publica locala. Si au scazut din calitate. Categoric. Trebuie sa punem prioritar calitatea si nu pretul. Daca vrem sa dam ceva sanatos si bun pentru copii. Consiliile judetene sunt cele care au stricat complet acest program, cum e in Prahova, Dambovita, Olt, din ce informatii am eu. Ei construiesc caietul de sarcini pentru un anumit viitor castigator al licitatiei. Nemaivorbind de faptul ca se fac licitatii si pe 5 ani.”

De pilda, cornul facut de Pajura, care se imparte in scolile din doua sectoare ale Capitalei nu e de fapt facut de Pajura, spune Aurel Popoescu. Ionel Tudor, manager general la Pajura, confirma, dupa ce il gusta, dar apoi spune ca „daca scrie Pajura pe el e facut de Pajura”. Recunoste ca produsul livrat copiilor de firma sa are o calitate slaba. Spune insa ca cei mici nu mananca produsul lui „pentru ca in general copiii vor ceva dulce”.

Ministerul Sanatatii hotaraste ce e bine sau nu sa mance copiii in scoala si ce trebuie sa contina cornul si laptele. L-am servit si pe ministru cu o portie din produsele primite de copii. „Problema noastra este ca acel corn, nu este cornul despre care vorbim si cel care trebuia sa aiba indicatorii de calitate”, spune ministrul. „Iar cei care fac licitatiile trebuie sa raspunda pentru treaba asta”

Combinatie fara valoare nutritiva
Am dus cornuri si lapte de la mai multi producatori si la Institutul National de Bioresurse Alimentare. Nastasia Belc este director general si spune ca „este un corn sarac care reprezinta in compusi nutritivi de valoare care reprezinta doar suport pentru produsul din lapte pe care il consuma. E doar o valoare energetica, e suport ca sa nu bea laptele ala gol.” Nu are nimic sa ajute organismul iar prin procesare si combinatia dintre cele doua produse, lapte si paine, valoarea nutritiva dispare. Si asta o stiu chiar si copiii.

Dorin Cojocaru este presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui. Stie ca unii dintre productorii de lapte umbla la calitate.”Pe plan mondial produsele lactate sunt vazute ca o necesitate, la noi sunt vazute ca o smecherie”. Se refera la o ancheta a Consiliului Concurentei, care se desfasoara in judetul Giurgiu. Sunt anchetate 4 mari firme producatoare de lactate care sunt suspectate ca au trucat licitatiile cu ajutorul Consiliului Judetean. In joc sunt mai bine de 4 milioane de euro. Licitatiile au fost incheiate pe 4 ani iar firmele sunt suspectate de o intelegere prin care si-au pasat afacerea de la una la alta, pentru a castiga toata lumea.

Suler Marga este consilier in Giurgiu si monitorizeaza programul „Laptele si cornul”. Spune cu mana pe inima ca in judetet programul merge struna. Copii care merg la scolile din Giurgiu spun insa ca ei nu consuma produsele. „Sunt momente cand imi este foame si mai mananc. Are gustul ala de paine. Dar sunt si momente in care il arunc pe geam”; „Laptele este apa colorata. Laptele are gust de apa. Nu e lapte, lapte.. laptele de vaca e una si laptele acesta e altceva”; „Laptele de vaca e gras. Asta se simte ca e apa chioara. Il dam la psica, la caine, la animale. Il mai aruncam pe geam. Ne batem cu ele il aruncam pe geam” sunt doar cateva dintre opiniile elevilor

„Astea sunt normele, corn simplu”
De la judet se arunca vina pe administratia de la centru pentru felul in care arata laptele si cornul. Am incercat sa discutam pe acest subiect cu premierul Victor Ponta dar ne-a raspuns ca nu prea are legatura cu programul. Nici vicepremierul Dragnea, cel care raspunde de administratie nu a vrut sa vorbeasca. Am incercat la ministrul Educatiei, Sorin Campeanu. Nici el n-a vrut sa vorbeasca. A demsemnat-o insa pe Liliana Preoteasa, subsecretar de stat in minister, cea care teroretic raspunde de acest program.

Nu a vrut sa guste din produse „Nu sunt pasionata de mancat cornuri in general.” Stie insa prea bine care este calitatea lor, fiindca are si ea copil la scoala. Spune ca nu scoala rapsunde pentru ceva pentru care nu a fost pusa in situatia de achizitionare, raspunderea e a autoritatii locale. Dar autoritatea locala se apara cu legea in mana: „Astea sunt normele”, spune Suler Marga. „Sunt copii cu anumite probleme si asa trebuie. Corn simplu. Fara adaosuri”. Fals insa. In legislatie se vorbeste despre produse lactate si de panificatie si nicidecum de corn simplu sau lapte.

Intr-o scoala din sectorul 1 al Capitalei ajunge doar lapte. Si nici el nu se bucura de prea mare succes. Am ajuns in scoala pe cand firma distribuitoare isi lua inapoi cutiile ramase nedesfacute. Corn nu primesc pentru ca in sectorul 1 nu se livreaza din cauza unor contestatii la procedura de licitatii. In studiul Guvernului se arata ca monotonia unei gustari care este aceeasi in fiecare zi face programul neatractiv pentru copii.

La bulgari, copiii au alt meniu in fiecare zi
Bulgarii au inteles ca monotonia poate sa ii tina pe copii de parte de mancare. Asa ca meniul lor variaza de la o zi la alta. Astazi au primit mar cu corn. Ieri corn cu marmelada. 20 de centi pe zi aloca guvernul Bulgariei pentru gustarea unui copil. Exact cat se da in Romania. Numai ca peste Dunare, scoalile impreuna cu parintii hotarasc care este meniul copiilor si aleg furnizorul, care de obicei este o firma mica, locala, nu un mare distribuitor asa cum se intampla la noi. Iar produsele sunt proaspete si aduse in scoala inainte de masa. In fiecare zi, altceva.

Exista un anumit standard, acelasi pentru toata Bulgaria. Copii primesc pentru mancare o anumita suma, care se imparte la numarul efectiv al zilelor de scoala, mai precis la 160 de zile. Se obtine o suma medie pentru aceste gustari. Separat, exista un program - frunctul scolar se numeste - prin care primesc, de doua ori pe saptamana, diferite fructe. Cornul bulgaresc, cu branza in el, miroase foarte bine, nu se compara cu cornul din Romania.

In Europa, multe tari le asigura copiilor nu o gustare ci chiar o masa calda in timpul orelor. In tarile nordice, costurile sunt suportate in totalitate de stat. In Anglia, Italia, Franta, masa este achitata de parinti iar statul subventioneaza o parte din hrana pentru copii care nu isi permit sa plateasca.

Marul invizibil din gustarea copiilor
Teoretic, copiii din scolile noastre ar trebui sa primeasca si mere. Zilnic. In judetul Giurgiu, copii primesc portia pentru o saptamana intr-o singura zi. Anul acesta, guvernul pune la bataie 64 de milioane de lei pentru mere in scoli. Bani pot fi atrasi si din fonduri europene. De licitatii si gestionarea programului se ocupa tot consiile judetene si reprezentii scolilor. Sau ar trebui sa se ocupe.

In sectorul 6 al Capitlei, de pilda, ar trebui sa se imparta mere. Administratia scolilor afirma ca nu s-au distribuit mere pentru ca nu s-a facut licitatia la primarie. Doru Pascu, directorul de investitii din primarie spune ca „pentru mere, pentru fructe, in momentul asta inca nu avem nimic in derulare. Putem avea discutie ca incepand de la anul dar sa luam legatura administratia scolilor.” Inapoi la Administratia scolilor. Directorul ridica din umeri. „A aparut hotararea de guvern si de atunci e blocata”

Mai multi parlamentari au venit cu propuneri pentru a imbunatati programul cornul si laptele. Pana acum insa toate initiativele au fost respinse. Descentralizarea programului si implicarea scolii, a comunitatii si a parintilor ar putea fi o solutie. In plus, ar insemna posibilitatea de a-i trage la raspundere pe producatori pentru gustarea oferita copiilor.

Risipa de 100 de milioane
Seara, la tomberon, dupa ce se face curatenie in clasa se vede cel mai bine risipa. Sunt zeci de cornuri, sigilate. Si asa sunt toate. N-a umblat nimeni la ele. Sunt si pe jos. Iar acolo in spatele scolii sunt cutiile cu lapte care au fost aruncate de la etaj. Un adevarat bombardament cu lapte. Aceasta este modalitatea prin care copii isi exprima nemultumirea fata de calitatea acestor produse din programul guvernamental cornul si laptele.

In ministerul Agriculturii functioneaza o comisie pentru risipa alimentara, dar reprezentatii acesteia spun ca „in programul respectiv exista si o risipa de alimente dar nu atat de mare incat sa ne ingrijoreze”.

2 milioane de copii invata in scolile din Romania. Asta inseamna ca zilnic, 2 milioane de cornuri si 2 milioane de cutii cu lapte ajung acolo. Sau ar trebui sa ajunga. Pentru firmele de panificatie si lactate, programul „Cornul si laptele” este mana cereasca: 100 de milioane de euro. Beneficiarii ar trebui sa fie copii. Calitatea produselor si monotonia aceleasi gustari in fiecare zi ii determina pe multi dintre ei sa nu se atinga de mancarea primita.

Timp de 12 ani, pe nimeni n-a interesat cum arata aceasta gustare. Guvernantii s-au multumit cu gandul ca le dau copiilor ceva de mancare, calitatea nu i-a interesat. Acum, dupa ce au vazut cum arata de fapt cornul si laptele, ministrul Sanatatii si reprezentantii Educatiei sustin ca vor demara discutii pentru a transforma painea si laptele intr-o gustare adevarata. Vom vedea daca se tin de cuvant. Ar trebui sa tina cont ca gustarea este pentru copii. Totii copiii acestei tari.

Cornul si laptele, programul care ii ingrasa pe copii si le da indigestii. 100 de milioane de euro ajung anual la gunoi sau la catei
Cornul si laptele, programul care ii ingrasa pe copii si le da indigestii. 100 de milioane de euro ajung anual la gunoi sau la catei
VIDEO PROTVPLUS.RO
halda de steril de la Moldova Noua
Halda de steril care otraveste doua tari. "Le-as da ministrilor o lopata, sa curate dupa ce bate vantul aici"
Castelul bantuit de coruptia din justitie. Romania risca sa ramana fara unul dintre cele mai importante centre culturale
O nava care trebuia sa ajunga la fier vechi descopera acum zacaminte de gaze in Marea Neagra si prezice cutremurele
Povestea scandalului Transalpina, spusa de un director de la Drumuri. "Daca lumea ar sti cum se cheltuiesc banii, ne-ar impusca ca pe caini"
Cum se lucreaza pe santierul unei sosele din Romania. "Mobilizare de 120%" cu muncitori care dau frunzele si racaie pamantul
De ce nu am reusit sa facem o autostrada de la vest la est in 25 de ani. Principalii vinovati pentru aceasta "performanta"
cover autostrazi MASTERPLAN
Romania, statiune de odihna pentru constructorii de drumuri. Cati bani si cate vieti pierdem anual fiindca nu avem autostrazi
Cum s-a facut Transalpina, soseaua inutila de 300 de milioane de euro. "Era la o regionala, puteau sa o gestioneze palmat"
Constructorii de autostrazi, mai inceti decat un melc. Ce inseamna "lucrarile incep luni" pentru un sef de la Drumuri
In tara erau someri, in Marea Britanie au devenit antreprenori de succes. "Cand aud ca esti roman, se mai gandesc o data"
"Ma simt mai in siguranta in Bucuresti decat la Londra". Cum traiesc medicii romani care trateaza VIP-urile din Anglia
Fotbalistul Nationalei care ne face PR la Londra si hotii romani care au speriat Marea Britanie. "Am venit si am luat teapa"