Centre turistice in sate care inca asteapta sa descopere o cetate dacica. Risipa fondurilor UE, premiata de Guvern

27-03-2015 13:58


ALBA-NEAGRA PE BANI MULTI, partea 2. Fondurile europene ne-au prins complet nepregatiti pe multi dintre noi. Fara idei, speriati de birocratie, neincrezatori ca se pot accesa.

Majoritatea primariilor au depus proiecte. Multe insa n-au avut succes pentru ca documentele nu erau facute ca la carte. De pilda, comuna Falcoiu, judetul Olt. Nu are canalizare, nu are apa. Si viitorul nu suna prea bine. Viceprimarul spune ca nu se incadreaza ca sa primeasca fonduri suficiente si pentru canalizare, si pentru apa. Asa ca mandria comunei este un buldoexcavator. Sigura achizitie facuta cu bani europeni.

Mai intai turistii, apoi si obiectivul turistic
O comuna mai jos, spre Caracal, Dobrosloveni. Primarul arata plansele proiectelor care vor veni. Decamdata nu are cu se lauda. Ar fi totusi ceva. In fata primariei se construieste un centru pentru informare turistica: 180 de mii de euro din care 120 de mii constructia si restul dotarea centrului.

Edilul ne-a condus pe un terenul unde candva a fost cetate dacica si care intr-o buna zi ar trebui sa fie scoasa la lumana si sa umple satul cu turisti.

Milioane de euro au plecat aiurea in toata tara in centre de informare turistica. Fondurile au venit prin Agenta pentru finatarea invetitiilor rurale - AFIR. Pe site-ul instututiei e o lista lunga cu astfel de investitii. Nicolae Popa, directorul ajunct AFIR, spune ca „per total rezultatul e foarte bun. Noi am realizat un grad de absorbtie peste medie, 82 la suta”

Pe langa fondurile structurale si de coeziune in valoare de 19 miliarde de euro, Romania a mai primit 8,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea zonei rurale, fonduri derulate prin AFIR, fosta APDRP. Aici lucrurile au stat mult mai bine decat in alte domenii. Pana acum, s-au accesat 7,3 miliarde de euro, 80 si ce va la suta din suma. Cereri au fost insa pentru 18 miliarde de euro. In total 150 de mii de proiecte au fost depuse. Selectia a fost la sange si de multe ori regulile au fost schimbate in timpul jocului spre nemultumirea celor care au depus proiecte. Pe site-ul agentiei este o lista lunga cu proiecte care inca mai asteapta finantare. Si probabil ca asa vor ramane, fiindca cine nu incheie proiectele pana la sfasitul lunii septembrie pierde banii.

Mandat petrecut in drumuri spre Bucuresti
Osica de sus e cea mai mare comuna din judetul Olt. Este campioana la accesat fonduri pe judet: au adus peste 6 miliaone de euro in acest colt uitat de lume. S-au asfaltat drumuri, s-a tras canalizare, se cosntruiesc scoli. Osica este vecina cu primariile Falcoiu si Dobrosloveni. Primarul dezvaluie secretul: si-a petrecut ultimii ani in masina, carand proiecte catre judet si Bucuresti.

Pe site-ul AFIR, in asteptare pentru plata apare si comuna Pietrari din Dambovita. Drumul care leaga satul Vaela de Pietrari arata ca dupa bombardament. Afost distrus de inundatii in 2010. In 2011 s-au aprobat fonduri pentru repararea acestui drum si asfaltarea lui. dar din cauza incompetentei functionarilor publici nu s-a facut nimic.

Primarul din Pietrari sustine ca birocratia l-a tinut departe de fonduri. „Toate sunt reglementate de aceasta nebunie care exista in sistemul romanesc cu termenul de 30 de zile. Niciodata nu s-a facut un efort sa se treaca intr-o perioada mai mica de 30 de zile.” Si cu toate astea, mai multi specialisti n-au fost angajati. Si multe proiecte raman neimplementate.

Canal infundat pe bani europeni
In Dambovita mult mai norocoase au fost comunele Rascaieti si Branesti. Impreuna au luat aproape 5 milioane de euro pentru afaltare, canalizare si repararea caminelor culturale. Cu toate ca le trece canalul pe la poarta, putina lume se inghesuie in Rascaieti sa se racordeze, fiindca oamenii spun ca se astupa tot timpul si defuleaza. Si la Branesti situatia e la fel. Din 7 km de canalizare, doar 30 de familii s-au racordat.

Cele doua comune au inceput proiectul in 2010. Atunci se luau puncte si se mareau sansele pentru obtinerea fondurilor daca aveai mai multi saraci in comuna. Consiliul judetean Dambovita a rezolvat problema, printr-o adresa in care se specifica ca gradul de saracie e 60 la suta (si nu 24%, cat era de fapt), asa ca au luat de trei ori mai multe puncte decat trebuia. Banii au venit de la APDRP- agentia de plati pentru dezvoltare rurala. In 2012, dupa ce proiectul a fost incheiat si banii au fost cheltuiti DNA a descoperit inselaciunea si a demarat o ancheta iar primariile Rascaieti si Branesti au fost obligate sa restituie cele 5 milioane de euro accesate.

Firma care a asigurat consultanta pentru derularea proiectelor a apartinut lui Mihai Vadan, secretar general PDL Dambovita in acea perioada, ajuns in 2009 director APDRP - exact agentia care a dat banii. In 2012 a fost demis, iar DNA a intrat pe firul acestei povesti.

Primarii harnici, pedepsiti, primarii lenesi, rasplatiti
Fraude cu fonduri europene s-au facut inca din momentul aderarii. Abia acum insa anchetele s-au incheiat iar vinovatii sunt trasi la raspundere. Fostul presedinte al consiliului judetean Arges, Constantin Nicolescu, va sta dupa gratii 7 ani si 8 luni pentru ca accesat ilegal 9 sute de mii de euro. Afaceristul Nelu Iordache a fost inchis pentru ca in loc sa construiasca autostrada care leaga Aradul de granita si-a cumparat terenuri si avioane din fonduri europene.

La Comarnic, cumnatul premierului ar fi trebuit pe fonduri europene sa le traga oamenilor canalizare. Le-a tras teapa. Anchetatorii spun ca Iulian Hertanu a folosit banii in scopuri personale. Si exemple sunt multe. Zilnic pe usa DNA-ului sunt adusi indivizi care au furat fonduri europene. Cristina Traila, cea care a verificat intr-un vreme dosarele pentru fonduri spune ca a trimis teancuri de dosare la DNA care inca nu au iesit la iveala. „Sincer mi se pare putin in raport cu ceea ce eu am vazut. Lumea e contrariata de ziua si dosarul. dar au fost ani intregi in care nu s-a intamplat nimic”.

Anul trecut, inainte de Craciun printr-o ordonanta guvernul a dat banii pe care comunele Rascaieti si Branesti erau obligate sa ii inapoieze Agentiei pentru plati: aprope 5 milioane de euro din bugetul de stat. Altfel, cele 2 primarii intrau in faliment. Pe alte comune insa, care isi vad de implementarea proiectelor, guvernul le dezavantajeaza si le apropie de faliment.

Stefan Ilie este primarul comunei Luncavita. Anul trecut, in toamna am aratat povestea acestui loc la Stirile Protv. Din scaunul cu rotile, fratele primarului, Marian Ilie a atras pentru satul sau mai bine de 10 milioane de euro din fonduri europene. „Din pacate statul a facut o lege prin care comunele sunt dezavantajate extraordinar de mult”, spune Stefan Ilie, primarul din Luncavita. „Noi la fiecare proiect european trebuie sa finantam, trebuie sa avem un procent din incasarea taxelor locale cat mai mare. Noi il avem 95-96 la suta, printre cele mai mari din tara. Numai ca de la inceputul acestui an guvernul a schimbat legislatia, a multumit acelor localitati care n-au prea facut nimic iar noi am fost depunctati. Si suntem in momentul de fata in situatia de nu putea sa cofinantam proiecte”.

VIDEO PROTVPLUS.RO