"M-am inchis de mine". Tanarul care a recladit de unul singur o manastire ca sa scape de raul din lume
OAMENII SUNT LUMINA, partea a II-a. A lucrat ca avocat si a fost poet anticrestin. La un moment dat, dupa indelungi cautari, minunea s-a intamplat. L-a gasit pe Dumnezeu si a hotarat sa-I urmeze calea.
S-a calugarit la Rasca, o manastire din inima Bucovinei. Acum e parintele David. Un preot tanar, care zambeste tot timpul. O om cu o liniste aparte. „M-am calugarit in 2006. Am venit ca sa ma inchid undeva. M-am inchis dar nu asa cum credeam eu. Eu am crezut ca daca vin la manstire o sa mi se micsoreze radical posibilitatile de a face prostii sau pacate. Nu am luat in calcul faptul ca creierul ramane tot in capul meu.”
Dupa ce a terminat facultatea de drept a intrat in baroul Bucuresti. Si a publicat doua carti de poezii despre care acum nu vrea sa isi mai aminteasca. Din scrisul sau de atunci razbate revolta impotriva a tot ce ii era in jur. Il atragea raul, care deseori se traducea si in fapte. „Cred ca am avut si gandul asta cum s-ar putea transforma raul in bine. Daca exista un prag al raului dincolo de care se transforma in bine. Din rau sa dai in bine.. O nebunie”, spune acum parintele David.
Dar aceasta nebunie l-a determinat sa caute raspunsuri. S-a apropiat de biserica, a inceput sa citeasca. Si brusc a devcis sa se calugareasca. Duhovnicul sau l-a sfatuit sa mai stea un an in lume. Sa vada daca gandul calugariei o sa treaca. Spune acum ca a fost cea mai complicata perioada din viata. Dupa un an s-a prezentat la poarta manastirii.
„Ce e Dumnezeu? Pentru mine asa personal e o mare dragoste. Dumnezeu e ca un om, atat ne duce mintea sa spunem. Dar asta este. Sunt oamenii aceea care te iubesc indiferent cate rele le-ai face indiferent cat i-ai rani. Mamele sunt asa, indiferent de rele. Asa ma simt eu fata de Dumnezeu. Facand tot felul de prostii, intristandu-l si singurul raspuns al lui este ca din cand in cand sa ma faca simt cat de mult ma iubeste.'
Ascunsa dupa dealuri, langa paraul rasca, manastirea care a luat numele locului este o bijuterie care din pacate nu face parte din circuitul turistic al manastirilor din Bucovina. Biserica manastirii este prima biserica din Moldova pictata si pe peretii exteriori. Piatra de temelie a fost asezata de domnitorul Petru Rares la 1540. De atunci aici se tin rugaciuni. Aici a fost inchis si Mihail Kogalniceanu inainte de revolutia de la 1848. In anii comunismului locul a ajuns insa o ruina.
La inceputul anilor 90, staretul Mihail a ajuns aici. Avea 20 de ani. Era cel mai tanar staret din toata tara. Nimeni nu credea ca o sa reuseasca sa scoata la lumina acest loc. S-a imprumutat la banca pentru a reface manastirea. A mers si prin Occident sa ceara bani pe la biserici. „Am strans cateva mii de franci elvetieni. Oamenii astia, eu nu pot sa spun ca ei sunt catolici si eu sunt ortodox. Nu pot sa fac asa ceva. Frati suntem. Copii lui Dumnezeu suntem toti”.
Tot ce face acum la Rasca se bazeaza pe autofinantare. Acum are 150 de animale si vinde lapte in fiecare zi iar in curand vrea sa faca export de carne in Israel. Manastirea are pastravarie si ciupercarie. Banii obtinuti sunt folositi la consilidarea manastirii. Acum, in planul staretului este un muzeu si achitarea creditelor pe care le-a luat de la banca. Bani multi se duc si catre oamenii nevoiasi. Despre asta parintele nu vrea sa vorbesca. "Stie Dumnezeu".
