Lumea de basm, construita de Ioana Craciunescu din ruine. Cum incearca actrita sa salveze cetatile vechi ale Transilvaniei
Turism medieval nu de 5 stele si nici pentru profitul gazdei. Actrita Ioana Craciunescu, admirata in ecranizarea romanului "Ion", are un proiect incredibil: salvarea de la ruina a cetatilor vechi ale Transilvaniei. Planul functioneaza.
Ofera casa, masa si distractie, iar banii incasati de la turisti ii investeste in restaurari.
Nu e nici print din Anglia, nici vest-european retras la tara. E Ioana Craciunescu. Poeta si actrita si de 6 ani isi investeste toti banii in monumentele de arhitectura parasite ale Ardealului.
Ioana Craciunescu salveaza comorile uitate ale satelor
E navetista intre Bucuresti, Paris si Medias, unde piesele de teatru in care apare se joaca cu casa inchisa. Timpul liber si-l petrece salvand de la moarte comorile uitate ale satelor.
"Daca vreau sa salvez turnul , nu este ca sa spun Ioana Craciunescu are un turn. Eu vreau sa redau turnului vigoarea si demnitatea lui de turn", spune actrita.
De fapt, Ioana Craciunescu nu are nimic. Un turn, batran de 150 de ani, ca si casele parohiale pe care le-a restaurat deja, nu sunt nicidecum proprietatea ei. Ca sa le poata ingriji le-a inchiriat de la autoritatile locale si bisericesti.
Sa ajungi in satul Pelisor nici macar nu ai sosea, ci un biet drum pietruit. Sasii au dat bir cu fugitii si au lasat biserica in paragina. Unul singur nu s-a indurat sa plece.
"Cine vrea sa faca ceva in Romania si are pofta de lucru, nu trebuie sa mearga in Germnia, poate sa faca si aici. Fara pofta de lucru, poti sa te duci si-n America", spune Michael Mild, ultimul sas din Pelisor.
Pe acest principiu, omul s-a angajat in fata Ioanei sef de santier. A tocmit muncitori si a inviat locul. Iar azi, casa parohiala, folosita pana de curand de fostul C.A.P. drept depozit de cartofi e si casa de oaspeti si muzeu viu. Cine doarme aici are deasupra capului un poem ascuns, scris de Ioana, iar podul casei isi invita musafirii pe taramul povestilor.
Desi bucuros ca istoria satului si-a gasit un salvator, nici ultimul sas ramas la Pelisor nu o intelege pe actrita.
Munca de Sisif a Ioanei Craciunescu si lupta cu ideile preconcepute ale satenilor
Mai degraba o compatimeste ca pe un Sisif, fiindca nu toti satenii apreciaza truda ei.
"Au spart geamuri, au furat ornamentele de acolo", spune Ioana.
De cand a aparut Ioana in sat,si cositul gradinii devine o problema: pusi pe capatuiala, satenii care alta data coseau bucurosi gratis si-si luau fanul pentru animale, nu mai vor decat pe bani, convinsi ca e bogata!
Povesteste cu ciuda cum caprele satenilor au devorat cei cativa ciresi donati de niste turisti japonezi. Totusi, in disperarea ei constructiva, Ioana nu se lasa dezarmata.
Rolul Anei din "Blestemul pamantului, blestemul iubirii" a facut-o celebra.
Au trecut 30 de ani, iar Ioana se declara acum masterchef in bucataria ei de vara din satul Atel, unde asa cum a visat, vin oaspeti.
Musafirii incep sa apara. Sunt oameni care s-au molipsit de imaginatia ei nebuna si de visul ei indraznet, de a recladi ruine in schimbului unui pret cinstit. Banii incasati pe cazare vor fi investiti in biserica fortificata de la Pelisor.
Pe nesimtite, gradina prinde viata. Fiindca si scolarii din Medias isi petrec weekend-ul la Atel, impreuna cu profesoara lor de arte plastice. Modeleaza in lut si invata lino-gravura, intr-un decor care ii inspira. In pauza de lucru se transforma in arcasi.
Lectia de istorie in mijlocul satului Pelisor
Cine nu vrea sport medieval primeste o lectie de istorie.
In pivnita, Ioana are sute de costume de teatru, vechi si valoroase, aduse tocmai de la Paris.
Oaspetii de la oras sunt uimiti de frumusetea dormitoarelor, care pastreaza parfumul vremii de alta data, dar reinterpretat.
Fiecare camera are zona ei de fuga, de visare. Ioana le-a decorat dupa propria ei imaginatie, cu mobila veche, cu obiecte rare.
E o casa de calatorie, care te poate duce in Japonia sau pana in Afirca tribala.
Ioana isi alege mirodeniile direct din gradina.
In gradina de la Atel, turistii si-au gasit costume demne de o cetate medievala, iar petrecerea e in toi.
Friptura sfaraie la foc, iar gazda isi imbie mesenii, in stilul ei original: "Medievalii din secolul trecut, din secolul viitor, la masa".
In vizita la Ioana, o simpla cina in gradina se transforma pe nesimtite in spectacol: "Breaking news, breaking news doamnelor si domnilor breaking news, alergam spre nicaieri, viteza, nedeterminare, fulger. Uitam sa ne marturisim pacatul, iubirea, vrerea, firea, nu mai privim in ochiul de lumina, nemurirea cade in dizgratie. Nu si la Atel".
Oamenii se bucura, sunt liberi sa se exprime, se simt in elementul lor.
Nimeni nu se plictiseste in vacanta la Ioana, chiar daca "hotelurile" ei medievale n-au nici stele, nici margarete si sunt rupte de realitatea cotidiana.
Turismul pe care il propune actrita are deocamdata putini adepti, artisti sau scriitori. Dar usa ei e deschisa tuturor. Nu are o firma, ci doar o fundatie care se numeste URGENT, iar toate incasarile sunt destinate exclusiv restaurarii.
Viseaza sa readuca la Pelisor orga, care e plecata acum intr-un muzeu si sa scoata satul din amorteala, sa-l puna pe harta turistica. E sigura de reusita, pentru ca si ea are ce oferi in schimb: o evadare in trecut care iti poate schimba viata.