Mafia caviarului din Delta. Vanzatorii de icre negre si indolenta autoritatilor condamna la disparitie ultimii sturioni salbatici ai Europei. Partea I
Ultimii sturioni salbatici ai Europei dispar de la gurile Dunarii intr-o cursa pentru castiguri fabuloase pe care nu o pot castiga.O comoara naturala dispare tacuta si pe nevazute.
Lacomia vanzatorilor de icre negre si indolenta autoritatilor condamna pur si simplu speciile la disparitie. Inca o data, Romania nu isi apara bogatiile naturale ce nu se vor mai intoarce, odata rezervele epuizate.
In fiecare noapte zeci de pescari isi incearca norocul in cautarea aurului negru din Dunare. Icrele sturionilor, atat de valoroase in toata lumea, ajung sa fie traficate intr-o tara care in trecut detinea locul trei in lume la exportul de caviar, dupa Iran si Rusia.
Milioane de euro se obtin pe din vanzarile la negru, bani care ajung uneori in buzunarele celor care ar trebui sa protejeze speciile de sturioni si chiar sa impiedice traficul.
Un kilogram de caviar poate costa si 20.000 de euro in marile capitale ale lumii, in conditiile in care in toata lumea pescuitul la sturioni salbatici a fost interzis.
O combinatie ideala, in care o marfa extrem de pretioasa genereaza o uriasa piata neagra mondiala. Icrele negre sunt mai cautate in lume decat fildesul de elefant, cornul de rinocer sau blana puilor de foca.
In Romania traiesc patru specii de sturioni: morun, pastruga, nisetru, cega. Specii rare, pe cale de disparitie, protejate de lege.
Nimeni n-ar avea voie sa-I pescuiasca in conditiile in care le ia 15 ani sa ajunga la maturitate si sa se reproduca. In lipsa unor politici clare si din cauza unei legislatii permisive, acesti pesti, care traiesc in apele noastre de peste 200 de milioane de ani, vor disparea.
In fiecare an pe piata neagra se traficheaza sute de kilograme de icre negre, o marfa extrema de rara si de scumpa.
Intr-un restaurant de lux de la noi, 100 de grame de caviar costa peste 100 de euro, deci peste 1.000 de euro pentru un kilogram.
Intr-un magazin cu delicatese din Europa pretul e chiar si de trei ori mai mare. Aurul negru se vinde insa la malul Dunarii la preturi de mizerie de pescari care din asta traiesc. Autoritatile care ar trebui sa opreasca braconajul fie se declara depasite de fenomen, fie sustin aceste retele.
"Braconajul e incurajat", o spune un pescar care stie despre ce vorbeste. Era pe Dunare si in vremurile in care Romania se afla pe harta marilor exportatori.
Romania, printre marii exportatori de icre negre pe vremea lui Ceausescu
Pe vremea lui Ceausescu 1.000 de tone de sturioni erau capturati in fiecare an din apele Dunarii si din mare. Icrele lor luau drumul Occidentului.
"Romania era, dupa Iran si Rusia, printre marii exportatori catre Franta. Plecau trenurile din Romania incarcate cu icre negre si la jumatatea drumului se facea realimentare cu gheata", spune Cristian Preotu, specialist caviar.
In lume sunt 27 de specii de sturioni, raspanditi in Asia, Europa si America de Nord, si toate sunt amenintate cu extinctia.
Cel mai mult caviar in Europa provine de la sturioni din Marea Caspica, adica din Rusia si din Iran, tari unde exista prohibitie la sturioni si unde astazi, oficial, toata marfa este recoltata din crescatorii.
Peste Ocean insa, in Statele Unite, cel mai scump caviar din lume provine din crescatorii din Italia.
La New York, in magazinul celui mai mare distribuitor mondial, o firma ce apartine unor frati armeni, kilogramul de icre negre de morun ajunge la preturi fabuloase.
"E vorba de alta specie de morun decat cea din Marea Neagra si de caviar din crescatorii italiene. Peninsularii au devenit in ultimii doi ani jucatori importanti pe piata caviarului. Nu au sturioni salbatici, dar au multe crescatorii private. Italienii s-au specializat in obtinerea celui mai fin caviar, recoltat de la specii rare de sturioni. La Milano, intr-o delicaterie de lux, cel mai scump caviar e cel proaspat, servit pe paine prajita cu iaurt - o feliuta de 3 centimetri costa 10 euro. Cel mai vandut e la conserva, o cutiuta de 150 de grame costa 500 de euro", spune un repezentant al magazinului din New York.
Si americanii si italienii spun ca daca vom avea grija de sturionii de la Dunare si mare, si am permite inmultirea lor, prohibitia ar fi sistata si cu siguranta Romania ar redeveni un jucator important pe piata mondiala.
Iar pretul international al caviarului influenteaza direct piata din Romania: la noi marfa de import e putin accesibila si foarte scumpa, dar cererea de icre negre exista. Daca strainii au preturi mari, se conformeaza si filierele de braconaj de la noi, care directioneaza marfa de lux de la sturionii salbatici in strainatate.
Si daca icrele negre romanesti costa in jur de 1.000 de euro kiloramul, cele de import costa triplu, desi sunt de acvacultura, fara sa aiba savoarea celor din Dunarea.
O cutiuta adusa din Franta, cu icre provenind de la o crescatorie din Bulgaria, costa pana la 500 de euro, adica peste 2000 de lei. Specialistii in caviar explica: "In momentul de fata pe piata romaneasca nu mai exista decat caviar de cultura, legal vorbesc".
Exista si cateva crescatorii de la noi care au reusit sa obtina caviar de cultura, insa icrele negre se recolteaza foarte greu.
Cele de morun sunt cele mai cautate, insa unei femele ii trebuie 15 ani ca sa le produca.
La pastruga termenul se injumatateste, si de la ele se fac acum recoltari. Per ansamblu, investind intr-o crescatorie privata, trebuie sa ai rabdare ani buni pentru caviar.
Astazi in Romania sturionii sunt ucisi, pentru ca braconierii sunt interesati si de peste, nu numai de icrele negre.
In anii comunismului aveam sturioni in Dunare, pentru ca specialistii ii eliberau dupa ce le recoltau icrele, asa cum se mai intampla acum doar in crescatorii din Ucraina si Rusia.
Dupa Revolutie, oameni de afaceri s-au simtit liberi sa spculeze aceasta avere. Fara reguli, fara control. Anii care au urmat au dus la distrugerea aproape totala a populatiilor de sturioni, de la capturi de 1.000 de tone in 1975, s-a ajuns la doar 4 tone, in 2005.
Cum s-a ajuns aici? Raspunsul se imparte intre autoritati si cei care au valorificat carnea si icrele acestor specii rare.
Politia face razii, dar nu prind niciodata pestii mari ai retelelor de traficanti
Se opresc la micii pescari care daca nu se inteleg la pret cu intermedierii isi vand marfa din portbagaj.
Romania si Bulgaria sunt singurele tari din Uniunea Europeana unde mai gasim sturioni liberi. In adancurile din Dunare , pe canalele din Delta si in zona marii acesti pesti magnifici inoata si migreaza de peste 200 de milioane de ani, din vremea dinozaurilor.
Adica fosile de sturioni identici cu cei de astazi au fost descoperite in aceleasi straturi geologice cu scheletele unor dinosaurieni.
Radu Suciu este profesor la Institutul National de Cercetare Delta Dunarii si reprezentantul Organizatiei Mondiale a Speciilor protejate -CITES in Romania. Studiaza de peste un deceniu sturionii si spune ca aceste fiinte impresionante ne sunt din multe puncte de vedere net superioare: "Sturionii au cele mai mari drepturi sa traiasca in Dunare. Iar noi practic nu avem dreptul sa ii starpim, sa ii decimam si sa ii ducem la extinctie".
Interesanta este si genetica acestor pesti magnifici. Daca ADN-ul uman are 46 de cromozomi, morunul si pastruga au 120 de cromozomi, iar nisetrul are 240, de 6 ori mai mult decat are omul.
ADN-ul complex nu inseamna ca sunt mai destepti sau mai evolutati decat omul, ci ca au capatat in timp un organism foarte rezistent.
Cercetatorii vorbesc despre „rezerve genetice", care ii fac rezistenti la mutatii, si la efectele nocive ale unor radiatii si alte urmari nefaste provocate de cataclisme care au ucis dinozaurii.
Cu o genetica atat de solida, sturionii nu se imbolnavesc, si scosi din apa, la maturitate pot rezista pe uscat si 2 zile, pentru ca si-au dezvoltat capacitatea de a-si pune organismul intr-un sistem „de avarie". Adica specia a dezvoltat imunitate si rezistenta naturala uimitoare.
Singurul dusman al sturionilor este OMUL
Singurul dusman al sturionilor este omul, care i-a imputinat in toata lumea, printr-un pescuit masiv, fara strategii de protejare a speciilor. In Estul Europei, anii 70-80 au insemnat inceputul declinului pentru sturioni.
Romania a avut traditie in prinderea sturionilor. In satele pescaresti cand se prindea unul mare se adunau toti localnicii si se pozau cu el.
Nu oricine porneste insa in cautarea gigantilor de sub apa, plini de icre negre. E nevoie de oameni care sa cunoasca bine miscarea morunilor uriasi, locurile unde se opresc sa populeze.
Sterian Gherghisan este primarul comunei tulcene Vacareni. Este edil din 2003 si dupa 3 mandate castigate fara concurenta, este liderul absolut in zona.
Fostul inginer piscicol, om cu experienta, este un fin cunoscator al populatiilor de sturioni de la noi. A participat chiar si la cateva studii pe morunii din Dunare si a aflat toate locurile unde vin sa isi depuna caviarul valoros.
Acelasi Sterian Gherghisan figureaza in statistici cu cea mai mare captura inregistrata oficial in Romania, dupa Revolutie. O femela uriasa, prinsa in zona Isaccea, acum 13 ani.
"A avut 420 de kg, si icrele intr-adevar au fost pe masura. 81 de kg! Era langa mal, ea fiind obosita", povesteste acesta.
La 400 de euro kilogramul, icrele din femela morun au ajuns la aproape 35.000 de euro, iar carnea transata, alte 5.000 de euro.
In 2006, la presiunile Uniunii Europene, Romania a impus prohibitie la sturioni pe 10 ani. Ideea era sa protejam cele patru specii pe cale de disparitie.
Autoritatile ar fi trebuit sa faca studii de cercetare si repopulare. Iar pentru asta statul roman a alocat patru milioane de euro.
Studii nu s-au facut, iar repopularile bucura tot braconierii care prind in plasele lor valorosii puieti.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
