Omul e singur vinovat pentru conflictele cu uriasul salbatic. Depinde doar de noi daca securea razboiului poate fi ingropata

Ultimul update: Vineri 15 Decembrie 2017 14:15
Data publicarii: Duminica 03 Martie 2013 14:07
Categorie: 2013

Cum v-ar fi somnul, daca ati sti ca barlogul ursului este la 150 de metri de blocul dumneavastra? Brasovenii dorm linistiti.

Germanii in schimb, s-au baricadat in case cand au aflat ca UN urs le-a calcat granita. Animalul "protejat" a supravietuit pe teritoriul Germaniei doar 60 de zile, pana cand vanatorii l-au impuscat sub pretextul ca era "urs-problema".

Povestea lui Bruno si a tuturor celorlalti ursi pe care vest-europenii nu i-au suportat in ograda lor, ne-o spune un biolog german care s-a mutat cu totul in Romania, sa studieze relatia dintre om si urs - care aici se bazeaza mai degraba pe inconstienta, decat pe frica sau respect.

In 2008, tot brasovenii s-au trezit cu ursu-n casa, la etajul 3. Au sunat la 112. Dupa o cascadorie pe acoperis si o interventie care a fost stirea zilei in tara, ursoaica si puiul ei au fost salvati si scosi din oras. Putini brasoveni stiu ca dorm nas in nas cu dusmanul.

Brasovenii isi facusera un obicei sa indoape micile fiare de pe Tampa, fara sa-si dea seama cat rau le faceau sau ca isi puneau viata in pericol. Accesul tot mai usor la hrana omului a provocat un alt fenomen anormal in salbaticie: inmultirea excesiva.

Ursoaicele nu mai fac unul sau doi pui, ca pe vremuri, ci cate 4 - 5. Sunt cele mai iubitoare si cele mai periculoase mame de pe pamant! De altfel, ele sunt acuzate de cele mai multe atacuri impotriva omului. A trecut un an de cand un barbat din satul Filia, Covasna, si-a vazut moartea cu ochii, in lupta cu o ursoaica. La 60 de metri de propria lui casa, i-a iesit in cale, de dupa un deal, s-a simtit amenintata si n-a asteptat sa vada ce ganduri are omul.

Nici n-a apucat sa se ridice, ca ursoaica a vrut sa-I scoata viscerele. La a treia lovitura i-a rupt clavicula, i-a sfasiat umerii si bratele. S-a salvat, pentru ca a ramas lucid si a reusit sa fuga.

Kelemen Sandor: "N-am mai privit inapoi. Ma tineam de stomac, ca-mi tasnea sangele. Si din umar siroia, nu vedeam nimic, degeaba ma stergeam, eram plin de sange! Atunci, mana o miscam mai bine decat acum. Acum, nici sa dau mana cu barbatii nu mai pot."

A urmat un an cumplit pentru intreaga familie, ramasa fara nici un venit si cu cheltuieli uriase in spital. Fortat, baiatul de scoala s-a angajat brutar in sat. Ranitul a batut pe la toate portile: la primarie, la mediu, la CAS. Statul despagubeste doar pagubele materiale pe care le provoaca ursul, la cele umane nu s-au gandit legiuitorii. Singurul ajutor banesc - cateva sute de lei primite de la fondul de vanatoare.

Iar omul mai are de indurat operatii, pentru scoaterea tijelor. In Statele Unite, omul ranit de urs e despagubit, insa doar daca reuseste sa demonstreze ca n-a fost el vinovat. Ca sa-si faca dreptate, acest taran ar trebui sa se razboiasca in justitie cu statul. N-o va face, nici nu stie cum ar putea.

Dar cum protejeaza nemtii ursul? Sunt doar europeni model, nu? Ursul e simbolul Berlinului! Foarte simplu: l-au exterminat cu mult inainte ca sa adopte legea prin care-l protejeaza:

 

IIn Germania, oamenii nu sunt obisnuiti sa coexiste cu ursul, de mai bine de 170 de ani, pentru ca in Germania ursul a fost exterminat inca din 1835! Atunci a fost impuscat ultimul urs.

Si ca sa comparam relatia europeanului cu ursul, luam anul de gratie 2006: in timp ce pe plaiuri mioritice romanii inconstienti dar inimosi, carau sacose la barlog sa hraneasca puii orfani, neamtul - cetatean prevazator, impusca unicul urs care indraznise dupa 170 de ani sa se aventureze pe teritoriul german. Greseala lui: a dat iama in oi.

Guvernul n-a fost pregatit si a reactionat prea rapid. Dupa 68 de zile, ursul a fost impuscat de un vanator, cu autorizatie de la minister. Au incercat si sa-l captureze, cu o echipa de experti finlandezi, dar - din pacate, n-au reusit.

Alexandra e din Germania. Isi face doctoratul pe tema conflictului dintre om si urs, evident in Romania, fiindca in tara ei, ursii traiesc doar in tarc. Isi aminteste de "Bruno" care a dezbinat Germania: multi oraseni s-au baricadat in apartamente, de teama ca undeva in padure pandeste un urs liber. Altii au criticat cu ura autoritatile criminale, au protestat in strada si au compus cantece despre tragedia lui Bruno. Dup ce a zacut 2 ani intr-o camera frigorifica, trupul neinsufletit a fost impaiat si natura moarta poate fi azi admirata, intr-un muzeu.

Intre timp, si-au facut si nemtii un plan de management - in caz ca mai apare in ograda lor vreun urs. Romanii, darnici, s-au oferit chiar sa ajute la repopularea Alpilor.

Ursul este si blazonul Bernei, capitala Elvetiei. Romania le-ar fi dat gratis macar 10 ursi.

Luigi Frigerio, taietor de lemne in Elvetia: "La noi, in Elvetia, problema e ca avem prea multe localitati, prea apropiate, populatie foarte densa. Ursul nu mai are loc. Aici la voi sunt spatii vaste, paduri, neingradite, putine asezari, aici poate trai."

Asadar, ne-am ales cu un politicos, "nu, multumesc!"

Desi austriecii protejeaza ursul, la ei vanatoarea de urs e interzisa cu desavarsire. Dar, din pacate, pana in ziua de azi, au fost cu totii braconati.

Si in timp ce braconajul e in floare, vanatoarea e in declin. Oficial, cel putin, vanatorii din Romania n-au reusit sa vaneze cotele pe care le-au cerut. Pentru sezonul 2011 - 2012 au cerut peste 700 de ursi, li s-au aprobat doar 335, din moment ce cu un an in urma, obtinusera o cota de 320 de ursi, dar abia de vanasera 250.

Dar cu toate astea, business-ul nu mai merge ca alta data.

Pana si regale Spaniei, vanator celebru, care venea pe la noi sa impuste, a lasat-o mai moale, de cand WWF-ul i-a retras presedintia onorifica, fiindca l-a prins la vanatoare de elefanti, in Africa. Iar azi, vanatoarea nu mai e sportul pasionatilor, ci mai degraba prilej de intalniri de taina intre oameni de afaceri.

Suntem…in inima Tinutului Secuiesc, localnicii impartiti in doua tabere: unii disperati ca ursul ii ataca, ceilati, mandri ca aici au venit la vanatoare de urs bogatii europei. Gura satului vorbeste ca acum cateva saptamani a trecut pe aici insusi printul Albert de Monaco si n-a plecat cu tolba goala…

Din banii platiti pe trofeu, fondul de vanatoare castiga 80%, restul merge la stat. Insa administratorii fondului, platesc statului chirii anuale, iar daca au ursi, pretul e de zeci de mii de euro. Daca il impusca ei, ca sa nu mai faca pagube, nu castiga nimic. Interesul lor e sa pastreze vanatul pentru clienti cu bani, nu sa apere satele de pagube.

Cum vanatoarea la urs e perceputa drept crima in Europa, padurarii romani se reprofileaza acum pe turism cinegetic, mai ales ca strainii dau si cate 50 de euro ca sa stea intr-un foisor si sa vada prin geam cum vine ursul la hranitoare.

Inca un sac de mere, ca desert, si intram in observator. Urmeaza ore bune de asteptare, in liniste. Uneori spectacolul e minunat, alteori, nu vine nimeni. Banii nu se returneaza. Ultimul grup de turisti a avut ghinion. Daca a simtit parfum prea ascutit sau daca un turist miroase a fum de tigara, ursul nu se arata.

 

Tocmai de aceea padurarii evita pana si detergentul de haine. La fel si vanatorii, care - in ciuda antipatiei generale pe care o provoaca in societatea noastra moderna, nu ei sunt dusmanul ursului….Ci omul in general, care vrea sa-l protejeze, fara sa-i conserve habitatul.

Luam drept exemplu Carpatii Meridionali. Se vede cu ochiul liber ca teritoriul ocupat de om s-a dublat. Ursilor capturati in oras si eliberati apoi in salbaticie, cercetatorii le-au pus zgarda cu GPS. Hartile care configureaza traseele ursilor, arata ca ei se izbesc in drumul lor de adevarate ziduri, pe care i le pune in cale omul.

Puse cap la cap, traseele ursilor monitorizati arata clar ca la maturitate, ei isi aleg teritorii mari, de mii de hectare, pe care nu si le incalca si ca sunt in stare sa mearga sute de kilometri ca sa-si gaseasca locul, doar ca le e tot mai greu. Pare incredibil, dar proaspata autostrada Deva-Lugoj risca sa provoace un dezastru natural.

Odata inchisa si aceasta poarta, de o bariera uriasa pe care gonesc masini, salbaticiunile din Apuseni sunt sortite consangvinizarii. Pe termen lung, asta inseamna degenerarea speciei. Solutia ar fi simpla: poduri verzi pe de-asupra soselei de viteza. Au facut-o croatii, care se pot lauda cu cel mai bun management al ursului. Dar ei au doar 1000. La noi, problema e mult mai groasa. Iar cercetatorul ne spune cu amaraciune ca noua autostrada nu prevede poduri verzi.

Si in timp, in randul autoritatilor, nu stie stanga ce face dreapta, echipele de salvare a ursilor nu mai prididesc in munca de tranchilizare si relocare a unor animale multe, dar chinuite, haituite si condamnate pe nedrept.

In concluzie, omul e singur vinovat pentru conflictele cu uriasul salbatic. Dar securea razboiului poate fi ingropata, depinde doar de noi. Daca invatam sa-l respectam, sa-l ocolim, sa nu-i mai punem capcane si sa pedepsim faradelegile impotriva naturii, iar statul sa rascumpere pagubele facute de urs, avem toate sansele sa convietuim cu el, fara varsare de sange.

Romania este inca tara cu cele mai mari paduri virgine din Europa, asadar, nu spatiul este problema, ci comportamentul nostrum fata de NATURA, aceasta comoara, pe care vestul Europei a pierdut-o deja.

VIDEO PROTVPLUS.RO
Marea defrisare (2013) - 11
Marea defrisare 5. Politicienii si angajatii institutiilor statului sunt direct implicati in jaful din padurile Romaniei
Marea defrisare 4. Lantul coruptiei: angajatii platesc sefilor cotizatii, iar spaga merge mai departe la directori
Marea defrisare 3. Aproape 3 hectare de padure au disparut la ras, ilegal in fiecare ora, in ultimii 23 de ani
Oamenii sunt lumina! Editie speciala de Pasti 2013
Reportaj in Ramnicu Valcea, acest Hackerville romanesc. Pentru prima data, TinKode, cel mai vestit hacker roman de pe planeta, isi dezvaluie identitatea
Straini in propria tara. Povestea Alexandrei, un copil intre doua lumi si o victima a remigratiei
Elena, blog
Si-a transformat pasiunea pentru scris intr-un mod de viata. Elena, fata careia blogul i-a schimbat destinul
Visul de Grammy nascut intr-o sufragerie de bloc din Capitala. Povestea romancei de 15 ani pe care o lumea intreaga o credea din SUA
Efectele unui sistem esuat. Povestile elevilor romani care au renuntat la scoala pentru o meserie
Mitul performantei invatamantului romanesc, demontat de realitatea dura a testelor internationale
100 de ani fara schimbari in educatia romanilor. De ce altii au ales sa desfiinteze concurenta intre elevi
Pe culmile muzicii. Alexandra Dariescu, pianista pe care talentul si sacrificiul au dus-o in fata publicului lumii