100 de tone de dejectii se strang lunar in Capitala de la cei 64.000 de maidanezi. Bucurestenii inhaleaza acesti microbi

Aceasta explicatie apartine chiar tinerei care a adoptat cainele ce se presupune ca l-a ucis pe Ionut. Primarii dau vina pe voluntari pentru aceste practici.

Dar primarii stiau prea bine ce se intampla cata vreme nu-i verificau si nici nu dadeau amenzi pentru abandon.

Istoria atacurilor care s-au incheiat tragic

Daca esti muscat de un caine agresiv, poti ramane pe viata cu aceasta trauma. Au existat si cazuri in care victimele au fost mutilate.

Citește și

Haitele de oportunisti risipesc milioane de euro in numele cainilor. Minciunile primarilor bucuresteni si ipocrizia ONG-urilor pentru apararea animalelor

Mesajul surprinzător al lui Vladimir Putin pentru poporul rus. De ce se teme liderul de la Kremlin

Victima muscata de caine: "A rupt bucata de aici pana aici. A rupt-o si a plecat in gura cu carnea."

Aceiasi caini ne pot imbolnavi fie prin muscatura si contact, fie prin excrementele lor. Iar de la 64.000 de caini, vorbim de aproape 100 de tone de dejectii lunar, transformate in praf si inhalate de bucuresteni. Primii care se imbolnavesc sunt copiii. Micutii care merg in parc la groapa de nisip in care si-a facut nevoile un maidanez.

Medic: "In fecalele cainelui nedeparazitat sunt oula de toxacara care ajung pe sol si pot fi preluate odata cu praful de pe strada. In pericol sunt mai mult copiii pentru ca sunt mici de inaltime si praful le ajunge mai repede in gurita."

Bucurestiul a mostenit de dinainte de 1990 cateva mii de caini ramasi pe strazi dupa demolarile comandate de regimul Ceausescu. In 2013, am ajuns in situatia de a numi cartierele Capitalei "habitate" pentru caini. Iar cand scoti copiii in parc, la relaxare, trebuie sa fii la fel de atent ca intr-o incursiune in jungla amazoniana sau in savana africana.

Un astfel de catel este Bosqito. In 2001 el a fost facut responsabil oficial pentru uciderea unui cetatean japonez. Director de corporatie, strainul s-a stins langa un bloc vis-a-vis de cladirea Guvernului, dupa ce Bosquito l-a muscat de picior si i-a atins artera femurala. Autoritatile au vrut sa ucida atunci animalul, avocatul Paula Iacob i-a luat apararea si in cele din urma cainele a fost adoptat si trimis in Germania.

In ianuarie 2011, o femeia muscata de caini in curtea ADP, sector 5, moare cateva ore mai tarziu, la spital. Femeia a traversat un teren apartinand autoritatilor de la sector. Alte peste 10.000 de victime ajung anual la spitalul Colentina la vaccinari. In acest an numarul a urcat la 16.000.

Adica alti bani, in jur de 13 milioane de euro pe tratamente, de data asta de la bugetul sanatatii.

Harta cartierelor cu maidanezi in Capitala

Vazut din afara, Bucurestiul adaposteste in acest moment o mare haita de caini maidanezi. O harta facuta anul acesta de ONG-uri arata clar ca avem o problema cronica, intre blocuri, in parcari si pe terenurile virane, care nu sunt imprejmuite, fie ele proprietati private sau publice. Sunt sute de locuri ideale pentru ca maidanezii sa isi gaseasca adapost. Multi caini vin din Ilfov, din localitati fara program de strangere a maidanezilor.

Locuitor din Capitala: "Sunt haite intregi. Ce facem la iarna cand ne trimitem copiii la scoala?"

Locuitor din Capitala: "Doamne! Dar te mananca, te sfasie. Dar lumea e de vina nu altcineva, ca le-arunca macare in strada."

Un maidanez la 30 de locuitori, situatie unica in Europa. Problemele din sistem care ne-au adus aici

Avem in Bucuresti peste 60.000 de caini comunitari. Sunt liberi pe strazi pentru ca sunt sursa de bani si de voturi odata la 4 ani. Maidanezul si-a facut teritoriu in fata blocului, in parc, la piata, la scoala, chiar si la spital. La 1,8 milioane de locuitori e cate un caine la fiecare 30 de bucuresteni.

Daca unul dintre acesti 30 de bucuresteni s-ar indura sa ia un caine acasa, problema ar fi rezolvata peste noapte. In schimb, in oras au aparut cainii tuturor si ai nimanui. Intre blocuri, hingherii se fac de ani de zile ca strang maidanezii, locatarii ajung la conflicte.

Locatar: Ia-l acasa! Sunt suflete…
Locatar: Sunt suflete? Pai ia-l acasa sa nu tabere pe tine.

De vina nu sunt locuitorii care cer uciderea maidanezilor, nici iubitorii de catei care le arunca mancare langa bloc cand ii vad chinuiti si infometati. Vina o poarta in primul rand autoritatile care nu isi fac treaba, nu colaboreaza eficient cu fundatiile si paseaza raspunderea.

Razvan Bancescu, reprezentant ASPA: "Aceasta operatiune nu trebuie sa aiba parte doar de sustinerea primariei si a autoritatilor, ci si de ce a cetatenilor."

Modul aberant in care ONG-urile lucreaza cu autoritatile in cazul maidanezilor

In ancheta demarata de procurori in cazul "Ionut", s-au facut descoperiri halucinante. Cainele gasit cu sange la gura apartine unei fundatii - "Caleidoscop". Iar alti 3 maidanezi din haita care a atacat au trecut prin evidentele Centrului Teritorial Veterinar de la sectorul 2, dar nu au ramas in captivitate.

In dosarul "Ionut", pe formularul de adoptie e scris negru pe alb ca ONG-ul "Caleidoscop" care a luat cainele din adapostul primariei se angaja sa nu abandoneze patrupedul, iar in cazul in care nu il mai doreste sa il predea Administratiei pentru Supravegherea Animalelor.

Lavinia Mirela Nica, voluntar ONG: "Se pare ca a fost un simplu accident. Ca un accident de masina. Pe formular apare numele meu."

A semnat formularul Lavinia Mirela Nica, voluntar al ONG-ului "Caleidoscop". Tanara si-a asumat raspunderea in numele organizatiei pentru alti 8 maidanezi. Acum nu mai face parte din ONG si nu se considera vinovata.

Lavinia Mirela Nica: "Asociatiile se obligau sa elibereze adoptiile ca sa poata strange altii pentru sterilizare. Se axau pe sterilizare. Eu scoteam in numele asociatiei. Daca ar fi sa invinovatim pe cineva, ar trebui sa fie invinovatita asociatia. Dar intelegerile nu stau asa. Lucrurile nu sunt doar alb si negru."

Explicatiile acestei tinere sunt halucinante, dar demonstreaza si modul aberant in care de-a lungul anilor ONG-urile au conlucrat cu autoritatile locale in problema maidanezilor.

Lavinia Mirela Nica, voluntar ONG: "Nici nu mai tin minte unde am returnat. L-am dus undeva, l-am lasat intr-un parc, nici nu mai stiu. Era o situatie de compromis."

Lavinia Mirela Nica a fost chemata la Parchet pentru audieri, alaturi de sefa ONG-ului - Carmen Secareanu. Societatea "Caleidoscop" a adoptat animalul pe 24 decembrie 2008, adica exact in ajunul Craiunului. Pe hartie cainele era tinut in sectorul 6, dar a fost ridicat din sectorul 2, la 13 kilometri distanta.

A hoinarit pe strada vreme de 5 ani cu acordul unei organizatii care primea fonduri tocmai pentru a rezolva problema maidanezilor. Carmen Secareanu de la fundatie se lauda la evenimente private cu cainii ingrijiti.

Risipa de la ASPA. Cum s-au scurs fondurile intr-o institutie incapabila sa adune cainii strazii

In Bucuresti, singura autoritate abilitata sa gestioneze situatia maidanezilor este Autoritatea pentru Supravegherea si Protectia Animalelor, institutie cu nume pompos, subordonata Primariei Generale. ASPA lucreaza cu cabinete si clinici veterinare, care la randul lor lucreaza cu importatori de medicamente, furnizori de aparatura si produse veterinare.

O parte dintre cei care sunt implicati in acest sistem colaboreaza cu ONG-urile de protectie a animalelor sau chiar sunt membrii in ONG-uri.

Fosti sefi ai ASPA au ajuns directori la firme din domeniul veterinar. E un circuit al banilor, de milioane de euro, cu fonduri atrase din donatii in tara si din strainatate. Colaborarea este de multe ori insa doar pe hartie. In ultimii ani bugetele ASPA au oscilat in jurul a un milion de euro pe an. In 2013 bugetul a urcat la 3,3 milioane de euro, iar in 2014 va ajunge la aproape 5 milioane.

Banii sunt an de an cheltuiti ineficient, cu aceleasi justificari: hrana, medicamente, salarii, adaposturi si tot felul de cheltuieli cu bunuri si servicii.

Reporter: Cati hingheri aveti?
Razvan Bancescu, coordonator ASPA: Avem 3 echipe si 8 hingheri.

Capitala celor 8 hingheri la 64.000 de maidanezi.

8 hingheri ar fi trebuit sa stranga 64.000 de maidanezi. Iar cei 8 hingheri in perioada de concedii sunt de fapt 4. Iata-i in actiune! El este Marian, angajat ASPA din 2001. Prinzator la crosa, lucreaza alaturi de domnul Constantin, tragator si in acelasi timp sofer. Si cateodata doar spectator.

Marian: Bai Paule ia arma, ca nu mai am seringi. Fa-te incoa'!
Reporter: Ati ramas fara seringi?

In peisaj intra si George si Paul, si ei vechi in sistem, dar la fel de depasiti de situatie. ASPA are in total doar 47 de angajati, o structura mica, in care, aberant si inexplicabil, piramida organigramei e rasturnata complet.

Pe langa cei 4 hingheri filmati in actiune, la baza intregii autoritati sunt inca 4 lucratori. Desupra lor sunt 10 angajati de birou, la sediul central si mai departe sunt 29 de angajati, la adaposturi printre care si medici veterinari.

Razvan Bancescu, coordonator ASPA: "In momentul de fata avem un timp mediu de raspuns la petitiile cetatenilor cuprins intre 30 si 40 de zile. Ma refer la actiunea in teren."

Mai nou serviciul de prindere a maidanezilor a fost externalizat. Ritmul de capturare a crescut, dar tot e mic. Membrii fundatiilor sustin ca primaria plateste in jur de 50 de euro pentru fiecare animal prins de hingherii de la 3 firme colaboratoare. Cei 50 de euro sunt o suma uriasa, fata de cat platesc acum pentru acelasi serviciu ONG-urile.

Tariful ridicat ar fi posibil deoarece la licitatie primaria nu a precizat nicio suma estimativa, iar pretul l-au dictat societatile participante.

In prezent municipalitatea se straduieste cu lucrari la adapostul de la Mihailesti, in Giurgiu.

Articol recomandat de sport.ro

Viața lui Doroftei în Canada: ”Erau zile când nu măncam, mă dureau mâinile”. Îi trimitea ”târâș, dar fericiți” acasă