Cum se încalcă legea la Mamaia și Năvodari printr-un lung șir de avize și semnături de la autorități


Ultimul update: Duminica 12 Mai 2019 18:45
Data publicarii: Duminica 12 Mai 2019 18:16
Categorie: Romania, te iubesc!

LITORAL, INTRAVILAN II. Planul urbanistic zonal al stațiunii Mamaia prevede clădiri înalte de 15 etaje chiar lângă plajă. Vis a vis, pe malul lacului Siutghiol o bună parte din spațiile verzi sunt de fapt terenuri pentru construcții.

De peste 15 ani avem legi care reglementează foarte strict construcțiile în pe coastă. Au fost însă ocolite printr-un lung șir de avize și semnături de la autorități, care pasează responsabilitățile una în curtea celeilalte.

Din 2016, Primăria Constanța are un nou architect-șef. Pe Mihai Radu Vânturache. El își pune semnătura pe autorizațiile de construcție eliberate în baza PUZ-ului din 2013. El și o listă lungă de funcționari din multe instituții semnează avizele și aturozațiile pentru șantierele din prezent.

L-am rugat să ne ajute să interpretăm PUZ-ul pe baza căror se dau autorizații și astăzi. De exemplu PUZ-ul din 2013 conține o planșă intitulată "Situația existența în zona Nord". Desenul arată cum ar fi trebuit să se dezvolte zona. Blocuri și vile cochete, cu spațiu larg între ele, multă verdeață și complexuri hoteliere înalte, dar cu o arhitectură similară celor dinainte de ‘90. Cu etaje care urcă în trepte, corpuri de clădiri așezate pe diagonală și cu distanțe mari între ele.

Cu alte cuvinte, pe lângă documentele stufoase și extrem de tehnice pentru necuonscatori, populației și consilierilor locali li se mai prezența și această planșă pentru a decide dacă sunt sau nu de acord cu ce se va construi în Mamaia.

Prevederile din PUZ le dau dreptul legal dezvoltatorilor să ridice, și primăriei să autorizeze, un cartier diferit de schița orientativă prezentată constănțenilor în 2013. Același PUZ stabilește că o bună parte din terenurile de pe malul Sutghiol, pe care noi le percepem că fiind spațiu verde, sunt de fapt terenuri pentru construcții.

Mergem și noi pe un astfel de șantier. Un bloc de 11 etaje e aproape gata și alte două se ridică lângă el. În PUZ-ul din 2013 parcela apare cu 5-8 etaje. Între timp au fost autorizate aceste construcții. Ocolim pe marginea lacului. Apa uzată din șantier este deversată prin patru furtunuri în lacul arie protejată.

Cristian Panait este constructorul blocurilor. El susține că apele deversate în lac, cele care miroseau a sulf și în dreptul cărora și noi și arhitectul șef am observat o pată pe lac, sunt mai curate decât cele din Sutghiol. Are și buletine de analize în acest sens.

Constructorul a fost amendat de două ori și pentru mormanul de nisip pe care l-a depozitat pe iarbă și copacii de pe terenul de lângă.

În perioada 2002-2004, Guvernul și Parlamentul au adoptat un pachet legislativ format din o ordonanță, o lege și două hotărâri menite să tempereze haosul imobiliar de pe întreg litoralul. Pachetul este intitutulat "Gospodărirea integrată a zonei costiere" și este în vigoare și astăzi. Printre prevederi este menționat că sunt interzise construcțiile permanente pe o fâșie între 50 -150 de metri de la linia cea mai înaintată a valului de furtună. Atenție, nu vorbim de linia țărmului așa cum o știm noi, ci de un punct mult mai înaintat pe plajă de la care începe coridorul de 50-150 de metri. Iată până unde ajungeau valurile în 2011 în stațiunea Mamaia.

Institutul Grigore Antipa din Constanța măsoară linia cea mai înaintată a valului. Și are o bază de date foarte bine pusă la punct. Institutul asigura și secretariatul tehnic al Comitetul Național al Zonei Costiere - CNZC. Cel care decide, în funcție de linia cea mai înaintată a valului, cât de aproape de mare poate fi ridicată o clădire. Din comitet fac parte primarii de pe litoral, dar și secretari de stat de la Mediu și Dezvoltare.

Potrivit legii, PUZ-urile din Mamaia și Năvodari trebuiau avizate de CNZC. Ne întoarcem în biroul lui Decebal Fagadau să îl întrebăm dacă acest aviz există pe PUZ-ul din Mamaia. Îl rugăm pe primar să ne arate avizul deoarece nu l-am găsit pe site-ul primăriei.

Înainte de interviul cu Decebal Făgădău, Institutul Grigore Antipa ne-a transmis într-un răspuns oficial că în 2013 nu a avut loc nicio ședința. După interviu, directorul institutului a revenit și ne-a transmis că din greșeala unei secratare nu a fost trimis fix ședința în care au fost aprobate PUZ-urile din Mamaia și Năvodari. Ne întoarcem în birou primarului. Decebal Fagadau ne arată conținutul avizului, ștampilat și semnat.

În 2018, Primăria Constanța a autorizat un bloc cu 5 etaje în prima linie din Mamaia Nord. Dezvoltatorul are toate avizele și construiește pe un teren inclus în PUZ-ul din 2013 deci legal.

În 2010, Ministerul Dezvoltării începe un PUZ pentru toată zona costieră, de la rafinăria din Năvodari până la Vama Veche. Institutul de Urbanism, cel de Turism, Universitatea Ion Mincu și Institutul Antipa câștigă contractul.

Pentru Năvodari și Mamaia au stabilit linia la 150 de metri. Ceea ce ar fi scos din joc foarte multe terenuri pe care sunt acum construcții.

Proiectul lor s-a oprit în 2012, înainte să între în consultare publică. Și cu un an înainte de avizarea PUZ-urilor din Mamaia și Năvodari. Autoritățile nu mai aveau de decis decât dacă merg pe 50 sau pe 150 de metri.

Îl rugăm pe primar să ne arate pe planșele grafice al PUZ-ului. Legea spune că toate PUZ-urile de pe coasta trebuie să aibă bucată cu interdicții de construcție delimitată grafic pe planșă. În 2013, când a fost avizat puzul stațiunii Mamaia, însuși viceprimarul Decebal Fagadau a fost reprezentantul primăriei Constanța în comisie. Era chiar vicepreședintele comisiei.

Decebal Făgădău, primarul Municipiului Constanța: “Nu s-a pus niciodată în discuție acest lucru, această delimitare. După cum știți, funcționează din 2002. Din acel moment nu s-a făcut această delimitare, ba mai mult nici nu cred că e rolul cuiva de la nivel local să facă aceste studii pentru linia de țărm.”

Urmează o discuție lungă în care îl întrebăm obsesiv pe primar dacă acel coridor a fost sau nu inclus sub orice formă în PUZ.

Potrivit unei hotărâri din 2004, fix unitățile administrative teritoriale, adică primăriile, sunt cele care "trag cu ruleta" fâșia între 50 -150 de metri în care sunt interzise orice fel de construcții definitive de la limita cea mai înaintată a valului.

Mare Nostrum este o organizație neguvernamentală de protecție a mediului.

Mihalea Mirea Cândea, director executiv Mare Nostrum: “Suntem în Comitetul Național al Zonei Costiere de la înființare. Absolut toate construcțiile care se realizează trebuie să respecte acea delimitare. Dar acea delimtare nu a fost realizată și ea nefiind reglementată să spunem, nefiind definită nicăieri, fiecare a măsurat cum a considerat de cuviință.”

Legea dă dreptul Guvernului să oprească dezvoltarea imobiliară până pune la punct o strategie coerentă pentru întreg litoralul.

Latif Celzin este directorul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. I-am solicitat un interviu despre cum se dau avizele de mediu pentru imobiliare. Nu ne-a răspuns.

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

 

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Viceprimarul din Corbu promite că se pot construi pe plajă clădiri cu 6 etaje. Zona permite 2
Viceprimarul din Corbu promite că se pot construi pe plajă clădiri cu 6 etaje. Zona permite 2
parlamentul european
Europa îşi alege viitorul, emisiunea integrală din 26 mai 2019
Cum afectează situaţia justiţiei din România viitorul UE. "Grupul elfilor" vs. trolii ruşi
Manfred Weber si Frans Timmermans vor șefia Comisiei Europene. Mesajele lor pentru români
Înființarea UE a scos Europa din ruină după război. Ce îndatoriri au europarlamentarii
E.U. Yes la vot, emisiunea integrală din 19 mai 2019
Fermele înființate cu bani europeni, șansa românilor de a face agricultură în țara lor
RTI EU YES LA VOT
Comuna care a cheltuit cei mai mulți bani UE și atrage românii stabiliți în străinătate