Războaiele sângeroase ale interlopilor din Capitală. Dezvăluirile lui Sandu Geamănu

Ani de zile au acumulat averi pe lângă lege şi au sfidat comunitatea, iar poliţia şi politicul nu au fost străine de acest fenomen.

”Afacerea Portbagajul”

În anul 2000, un membru al lumii interlope bucureştene a reclamat la poliţie furtul unui kilogram de bijuterii şi 420.000 de dolari. Acesta a fost începutul a ceea ce ulterior s-a numit „Afacerea Portbagajul”!

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Era vorba despre un fost springer de case care a murit, hoţ de case, spărgător - Da, spărgător de case, care punând mâna pe un capital, s-a plafonat şi a intrat în afaceri”.

Mihai Bucurenciu, un fost spărgător, deţinea la ora aceea o discotecă în Regie şi o fabrică de termopane şi era prieten cu primarul Ion Dinuţă.

Citește și

Licitații cu dedicație și spitale ”modernizate” unde pacienții nu pot fi scoși cu patul din saloane

Alexandru Ilie, zis Sandu Geamănu: „Primarul sectorului 6 din timpul PNTCD-ului, unde şi-a deschis o fabrică, PROLUX, de termopane şi primarul a dat ordin să se dărâme toate chioşcurile care strică fața şi să se facă din termopan. Firma Prolux era vizavi de primărie. I s-a furat de către anumiţi sportivi care aveau ca zonă de influenţă Regia: Dumars, Max. I-au luat banii- 420.000 de dolari”

Sandu Geamănu a fost chemat să recupereze banii care erau destinaţi campaniei electorale din acel an şi a găsit repede hoţii.

„Am mers la ei acasă, am intrat în posesia lor, i-am invitat jos, şi le-am spus care-i situaţia "sunteţi nişte hoţi proști."

Banii erau de negăsit.

Sandu Geamănu: „I-a luat Dinicu Cornel, el fiind bodyguardul unui senator de Călăraşi, Tărăcilă, la timpul respectiv era poziţionat şi susţinut politic, fostul ministru de Interne, îi acorda protecţie fiicei.
Am încercat să recuperăm banii, am încercat să-i forţăm, am încercat să-i interpelăm şi pe ceilalţi, au fost nişte alergături, nişte lupte. Ei, într-un final au apelat la Nicu Gheară. Bucurenciu a încercat să ajungă prin relaţiile lui la ministrul de Interne care era atunci domnul Dudu Ionescu, a încercat să se pună pe rol furtul, dar a intervenit la momentul respectiv generalul Bot şi s-a dispus arestarea mea şi sunt mai mult ca sigur că o parte din bani a ajuns la el.
La nivelul conducerii Ministerului de Interne s-au lansat acuzaţii de corupţie şi legături cu lumea interlopă. Banii nu au mai apărut niciodată.”

"Banii au fost împărţiţi de poliţişti şi hoţi" crede Bucurenciu.

Sandu Geamănu a fost arestat şi condamnat la 10 ani închisoare din care atunci a executat 7 ani.

Războaiele teritoriale dintre grupări și clanuri

Începutul anilor 2000 găseşte Bucureştiul într-o situaţie dificilă: convulsiile economice şi sociale şi slăbiciunea statului au dus la crearea unor reţele infracţionale greu de imaginat.

Sandu Geamănu: „Fiecare îşi avea locul lui. Dacă unul dintre ei, din aceste clanuri trebuia să poarte o discuţie într-o zonă unde locuiam eu, respectiv sectorul unu, trebuia să fiu şi eu anunţat. Dacă eu aveam o problemă în altă zonă unde erau aceste clanuri, trebuia să anunţ, era vorba despre respect reciproc.”

În fiecare cartier şi-au făcut apariţia familii, grupări infracţionale care, în funcţie de numărul membrilor, dar şi de conexiunile în stat, căpătau putere.

Mihai Pitulescu - fost şef Direcţia Investigaţii Criminale IGPR: „Nu există grupări care să nu relaţioneze cu alte grupări. Chiar dacă la un moment dat sunt rivale. Au început lupte de împărţire a teritoriului care uneori au luat forma unor adevărate războaie de stradă cu sute de membri implicaţi.”

Sandu Geamănu: „Când există spaţii goale, imediat în secunda doi se ocupă. Cine poate, oase roade”

Lumea a început să fie familiarizată cu Sportivii, Duduienii, Caranii sau Sadovenii. Iar aceştia făceau bani. Mulţi bani. Cu care alimentau şi corupţia din România. Printre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Sandu Geamănu au fost fraţii Duduianu.

Procuror criminalist Alexandru Georgescu – formator Institutul Naţional al Magistraturii: „Pe de-o parte se extind geografic, se îndepărtează de zona lor geografică să spunem, în care au crescut, au locuit, zona pe care o ştiu bine, pe măsura creşterii curajului creşte şi gradul de violenţă. Dacă la început elementele de violenţă se înscriau faptei propriu-zise, violența necesară să poată să-şi ducă la capăt planul, în momentul în care se dezvoltă creşte gradul de violenţă. Avem elemente de violenţă care depăşesc cu mult necesarul comiterii faptei, violența devine un factor de imagine.”

Clanul Duduianu, unul din cele mai periculoase din Capitală și în jurul acesteia

Incidentul de anul trecut cu înjunghierea lui Florin Mototolea zis Emi Pian a readus în atenţia publică clanul Duduianu.

Comisar-șef Cristian Gheorghe – director adjunct Direcţia de Investigaţii Criminale: „Ei vin de dincolo de Revoluţie, de cei 31 de ani. Foarte cunoscută în etnia romilor”

Familia Duduianu este foarte numeroasă, este întinsă pe raza mai multor localităţi, Afumaţi, Şindrilița, Sineşti, ei sunt întinşi pe DN2 unde şi acţionau, au fost multe plângeri, multe cazuri, multe dosare penale legate de tâlhării la tiruri.

Comisar-șef Cristian Gheorghe: „Foarte productiv ca randament al produsului infracţional. Este vorba de spargerile autocamioanelor în mers, o familie foarte mare care s-a mutat în Bucureşti, unde s-a stabilit în sectoarele 2 şi 5. Ei sunt unul dintre motivele pentru care, în 1993 s-a înfiinţat Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate în Capitală, condusă acum de comisarul-şef Vasile Costea.”

Vasile Costea, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti (BCCO):
„Proliferarea lor a fost ajutată de servicii, de poliţie, de structuri care - eu n-aş merge atât de departe să spun că a fost un scenariu pus la punct de servicii sau alte structuri, în sensul de a ridica aceste grupări infracţionale, ci mai degrabă aş spune că au fost excepţii, care au fost tratate ca şi excepţii, au fost funcţionari care au trecut de partea cealaltă a baricadei.”

Comisar-șef Viorel Mihăiță, director Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidente Operative:
„Cei nouă fraţi ai familiei Duduianu, practic acela a fost nucleul dur al grupării.”

Cristofor, Nelson, Estronom, Seif sau Segher sunt nume care s-au impus în lumea interlopă bucureşteană.

Comisar-șef Viorel Mihăiță: „Acționau în zona sectorului 2, zona Biserica Mărcuţa, zona Pantelimon, acolo a fost zona lor de influenţă tradiţională în Bucureşti.”

Familia Duduianu a avut acuzaţii…jumătate de codul penal. Au fost ani de zile cei care au ţinut capul de afiş al clanurilor din Bucureşti.

Alex este ofiţer sub acoperire la Secţia de Grupări Infracţionale Violente din Capitală şi interacţionează direct cu membrii clanurilor.

Alex, ofițer sub acoperire: „Clanul Duduianu acum este diferit de Clanul Duduianu din 93. Acum conţine trei generaţii, acum vorbim atât de cei din 93, cât şi inclusiv de nepoţii lor, care în continuare comit infracţiuni”.

Familia pare astăzi slăbită de mandatele de arestare din mai multe dosare sau decesele seniorilor din clan.

Între cei nouă fraţi Duduianu, unul s-a remarcat, Cristofor, Nicolae Petrişor. El a fost şi liderul în ultimii ani de viaţă. El s-a mutat în Lilieci, deşi a stat mai mult prin puşcării.

Comisar-șef Cristian Gheorghe: „Cristofor a fost liderul acestei grupări şi a ţinut închegată această familie. Era un lider destul de respectat al romilor, a comis şi infracţiuni, a stat şi a executat şi pedepse în regim penitenciar.”

Cristofor a decedat în 2018 în timp ce era încarcerat la Rahova. Momentul a marcat şi panta descendentă în care a intrat influența Duduienilor în viaţa interlopilor bucureşteni.

În 2020 a fost instrumentat un alt dosar care îi viza pe membrii familiei Duduianu.

Alex, ofițer sub acoperire: „Lăutari celebri făceau foarte mulţi bani şi erau şantajaţi ca o parte din bani să îi dea, că altfel vor avea probleme. În general, aceşti lăutari cântau tot în mediul în care clanul Duduianu se învârtea.”

13 persoane au fost trimise atunci în judecată pentru şantaj şi tâlhărie. Victimele sunt inclusiv Florin Salam sau alţi lăutari de acelaşi renume. A fost un dosar foarte greu de instrumentat, a durat aproape un an de zile, a fost un amalgam de infracţiuni pe care ei le-au comis.

Florin Duduianu, zis Anaser, este acum cel mai influent membru al clanului după moartea vărului său, Emi Pian. Dat în urmărire generală, Anaser sfidează autorităţile româneşti din Londra.

Alţi membri importanţi ai clanului - Grațian şi Ciprian Duduianu au încercat să-l suprime pe ucigaşul lui Emi Pian. Cei doi au fost arestaţi pentru tentative de omor asupra lui Gheorghe Emanuel Richard, membrul clanului Rinu.

Comisar-șef Viorel Mihăiță, director Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidențe Operative:
„Rinu este o grupare violentă tot din sectorul 2, zona Europa, zona fostului complex comercial Europa. O grupare constituită tot pe criterii de rudenie apropiată, una dintre principalele preocupări a fost tot cămătăria şi recuperarea de datorii”

Conflictul cu familia Duduianu era mai vechi şi, deşi momentul altercaţiei a fost spontan, crima a venit într-un moment tensionat între grupări.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"