România, singura ţară din Europa a cărei capitală nu are o centură ocolitoare modernă

În timp ce şoferii care folosesc centura Capitalei îşi distrug maşinile în gropi şi irosesc timp şi carburant, în jurul Sofiei, de exemplu, se circulă cu 120 de kilometri pe oră în regim de autostradă.

Bulgarii au făcut ce noi doar am desenat. Noi am şi cheltuit zeci de milioane de euro pe consultanţi, avocaţi şi firme de construcţii. Rezultatul: din cei 70 de kilometri de centură, doar 19 sunt modernizaţi. Şi aceştia prost.

Citește și

Proiectele de pe Centura Capitalei: giratoriu din bidoane și podul care a pus în pericol până și traficul aerian

Prețul eliberării Alinei Apostol din „gulagul” chinezesc. Fost deținut al regimului de la Beijing: „Cu chinezii trebuie să negociezi direct!”. Răspunsul Ministerului Justiției din România

România - 2018. În timp ce oficialii sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire, pe centura de nord a Capitalei maşinile aşteaptă în cozi kilometrice. În anul în care avem cea mai mare creştere economică de pe continent, pe centura de sud maşinile fac slalom printre gropi .

Aşa se circulă pe cel mai important nod rutier din România. Centura face parte din coridorul european IV.  Adică este un obiectiv de o importanţă economică majoră. Atât pentru noi, cât şi pentru restul continentului.

În timp ce România bate pasul pe loc, bulgarii au şi construit ce noi doar am desenat pe hârtie. În vestul Sofiei se circulă pe 5 benzi, pe sens!

Au giratorii suspendate, poduri şi pasaje. Iar în nordul oraşului centura este în regim de autostradă, adică poţi merge cu 120 de kilometri la oră. În Bucureşti, pe singura porţiune modernizată sunt restricţii şi de 30 de kliometri la oră.

Aici e ce ar fi trebuit să avem noi la Domneşti. Primul pasaj suprateran. Nu cel de deasupra, cel din mijloc este de fapt un sens giratoriu suspendat. Iar pe deasupra trece un pasaj suprateran, drumul care face legătura dintre Sofia şi Belgrad. Asta au făcut bulgarii cu fonduri europene. Într-un an de zile au reuşit să construiască.

Comparăm două ţări cu un trecut similar, acelaşi nivel de dezvoltare şi aceleaşi probleme cu corupţia. Bulgarii au centura, noi am rămas cu planurile. Încă din 1996 Centura Bucureştiului apare în legile de amenajare a teritoriului. În 1999 o găsim în programul de construcţie a autostrăzilor. În 2002 în programul prioritar de autostrăzi. Iar în 2006 în altă lege de amenajare a teritoriului.

În 28 de ani s-au plătit zeci de studii de fezabilitate, consultanţi, proiectanţi şi avocaţi. Au fost semnate contracte de sute de milioane de euro.

Rezultatul? Din cei 70 de kilometri de centură doar 19 sunt modernizaţi şi aceştia prost. În Bulgaria din cei 55 de kilometri doar 14 sunt nemodernizati şi deja se lucrează la ei.

Guvernele Grindeanu, Tudose şi Dăncilă au avut centura trecută în programele de guvernare. Până acum niciun tronson n-a fost finalizat cap-coadă.

Paul Angelescu: Care este motivul pentru care nu se face centura?
Mihai Tudose: Nu ştiu acum ce se întâmplă acolo că numai sunt la minister.
Pau Angelescu: Dar pe vremea dumneavoastră era în programul de guvernare.
Mihai Tudose: Păi e în programul de guvernare şi acum.

Fostul premier nu vrea să vorbească despre acest subiect.

Orice TIR care ia marfa din Portul Constanța şi o duce spre vestul Europei trece inevitabil pe Centură. Suntem intr-o competiţie regională care va determina viitorul ţării în următorii 100 de ani.

Un TIR din Burgas ajunge cu 40 de minute mai repede în Dresda decât unul care pleacă din Constanța. Deşi are de parcurs cu 100 de kilometri mai mult şi traverseza Serbia, ţară care nu este în spaţiul comunitar. Din acest motiv începând cu 2015 TIR-urile turceşti cu destinaţie Europa de Vest aleg tot ruta prin Serbia.

Pe centura TIR-urile se întâlnesc cu sute de mii de români care s-au mutat în ultimele două decenii în oraşele şi comunele de la marginea Bucureştiului. Firmele pierd bani, oamenii pierd timp şi acumulează stres şi anxietate.

Marian Petrache este preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov. Spune că judeţul sau nu mai are cum să se dezvolte fără o centură nouă.

Marian Petrache, preşedinte Consiliul Judeţean Ilfov: "Această zonă va muri din punct de vedere economic dacă nu se face ceva". 

El vorbeşte în numele unei regiuni care produce o treime din PIB-ul României. Despre centură, însuşi şeful PSD făcea promisiuni în timpul campaniei.

Liviu Dragnea, preşedinte PSD, spunea in noiembrie 2016 că dacă o să fie ei la guvernare o să lărgească centura la 4 benzi până în 2020.

Pe hârtie România trebuia să aibă încă din anii 90 o centură lărgită la 4 benzi şi încă una în regim de autostradă, construită de la zero. Premieri, miniştri, şefi ai Companiei de drumuri de toate culorile politice au vizitat de-a lungul anilor şantierele de pe centură. Un scenariu parcă tras la indigo: au făcut poze, s-au uitat pe hărţi şi au făcut promisiuni de faţă cu presa.

In august 2013 premierul Victor Ponta le promitea şoferilor că în 2014 vor traversa centura la Domneşti pe un pasaj suprateran. De atunci au mai trecut pe la conducerea guvernului alţi 3 premieri, iar intersecţia arata exact la fel.

Ştefan Ioniţă lucrează de 14 ani în compania de drumuri. În 2014 era şeful departamentului care se ocupă direct de centură, iar din 2016 a fost promovat la conducerea întregii companiei.

Echipa Romania, te iubesc a solicitat în scris un interviu pe tema centurii Capitalei, încă nu a primit un răspuns.

Paul Angelescu: Am vrea şi noi un interviu cu dumneavoastră despre centura Capitalei, am făcut solicitări repetate.
Ştefan Ioniţă - director general CNAIR: O să vă dau un interviu, faceţi o solicitare.
Paul Angelescu: Am făcut deja solicitări, înţelegem că nu va lăsa ministrul Transporturilor?
Ştefan Ioniţa: Nu se pune problema de aşa ceva.

Lucian Sova a preluat conducerea Minsterului Transporturilor în guvernul Dancila. Şi lui echipa i-a trimis, în scris, o solicitare de interviu .

Paul Angelescu: Stiţi ce se întâmplă acolo, de ce sunt blocate lucrările? E o coadă de un kilometru.
Lucian Sova, ministrul Transporturilor: V-am mulţumit odată, va mai mulţumesc o dată.
Paul Angelescu: Şi noi vă mulţumim. Ne puteţi da un termen când o să fie gata măcar acel tronson?
Lucian Sova: Răspunsul nostru la solicitarea dumneavoastră de interviu va fi gata în cel mai scurt timp.
Paul Angelescu: Ce înseamnă cel mai scurt timp?
Lucian Sova: Va mulţumim.

Toate declaraţiile obţinute de la Ştefan Ioniţă şi Lucian Sova din cadrul acestui reportaj le-am luat cu ocazia prezentei celor doi în Comisia de transport a Parlamentului, unde presa are acces, iar tema dezbaterilor a fost chiar dezvoltarea infarstructurii.

31 august 2017 - Răzvan Cuc, pe atunci ministru al Transporturilor şi Ştefan Ioniţă, şeful Companiei de drumuri inaugurează tronsonul de centură dintre A1 şi DN7 , deşi lucrările erau departe de a fi terminate. 

Această porţiune de centură a fost şi inaugurată de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Atunci fostul ministru spunea "aşa cum am promis, am şi realizat".

Suntem în ianuarie 2018 şi încă se lucrează pe această porţiune dintre A1 şi DN7. Sunt restricţii de viteză de 40 sau 60 de kilometri la oră.

"Restul rămas de executat", aşa cum îi zicea ministrul Cuc, nu este gata nici astăzi. Nu sunt marcaje permanente, pietonii n-au pe unde sa circule, interesectiile nu sunt finalizate, iar podul de la Chitila peste calea ferată este încă în şantier.

Ionuţ Ciurea conduce un ONG care monitorizează lucrările de infrastructură.

Paul Angelescu: Asta e stratul final, aşa trebuie să arate?
Ionuţ Ciurea: Nu, nu. E stratul intermediar asta, se numeşte binder. Uite, o altă dovadă, vezi diferenţa dintre binder şi bordura? Bordua e foarte sus. Aici e baza bordurii. O să mai fie 4-5 centimetri.

În prezent Răzvan Cuc este parlamentar şi membru în Comisia de transporturi. Nici acum nu ştie că tronsonul de drum pe care l-a inaugurat nu avea strat de uzură.

Paul Angelescu: E normal că aţi dat drumul la circulaţie fără strat de uzură?
Răzvan Cuc: Nu ,exclus, cum să dăm drumul fără strat de uzură? Erau câteva elemente de siguranţă care mai trebuiau.
Paul Angelescu: Nu, e fără strat de uzură.

Diferenţa dintre stratul intermediar şi cel de uzură se vede cu ochiul liber pe singura porţiune de câteva zeci de metri, unde a fost aşternut şi stratul de uzură. Între timp pe cel intermediar au început să apară deja fisuri şi gropi.

Paul Angelescu: Stiti că pe acea bucată de centură despre care aţi zis săptămâna trecută că dacă e şantier înseamnă că se lucrează, ei bine, am fost la 2 zile pe acea bucată de centură şi nu prea se lucrează, nu erau munictori acolo. Erau 3 muncitori care strângeau gunoaiele de pe marginea drumului, dar ata.
Lucian Sova, ministrul Transporturilor: Tebuie să recunosc că am căzut în această capcană pe care mi-aţi întins-o
Paul Angelescu: N-am întins nicio capcană , e şantier.
Lucian Sova: Imi recunosc vina, un şantier ar trebui să fie doar atunci când se lucrează pe el.

Lucian Șova considera că presa îi întinde capcane atunci când îl întreabă de ce un troson care trebuia terminat în octombrie anul trecut , este încă în şantier în februarie, iar şoferii şi pietonii sunt cei care se confruntă cu adevăratele capcane.

Articol recomandat de sport.ro

Ce mesaj a transmis fotbalistul eliminat de Istvan Kovacs în Barcelona - PSG