Proiectele de pe Centura Capitalei: giratoriu din bidoane și podul care a pus în pericol până și traficul aerian

25-03-2018 18:41

CENTURA RUŞINII NAŢIONALE, PARTEA II. Oficialii din Transporturi au avut nevoie de 3 ani şi jumătate ca să plimbe hârtii dintr-un birou în altul pentru un sens giratoriu pe centura. E vorba de centură de nord. Singura porţiune modernizată.

Un proiect care s-a dovedit atât de prost gândit încât a pus în pericol viaţa pietonilor, a şoferilor şi până şi traficul aerian.

Delta ACM este constructorul acestei porţiuni de centură. Echipa "România, te iubesc" le-a solicitat un interviu, însă nu au răspuns.

Contractul a fost atribuit în 2011 pe baza unui studiu de fezabilitate din 2006, refăcut în 2009, actualizat încă odată în 2015. În total contractele depăşesc 100 de milioane de lei, din banii statului.

Echipa "România, te iubesc" a mers şi la un punct de lucru al Delta ACM, într-o zi de vineri, în timpul orelor de program, să afle cauza întârzierilor.

- De la ProTV sunt. Înţeleg că aici e punctul de lucru pentru centura.
- Da
- Şi e cineva?
- Sunt la masă, până la 1, unu şi zece aşa...
- O să apară.

Ora 13:20. Teoretic s-a terminat şi pauză de prânz. Vineri la două zile de la declaraţia ministrului Transporturilor în care ne spunea că dacă e şantier, se lucrează. Ăsta-i cartierul general al constructorului care ar trebui să lucreze pe porţiunea inaugurată deja, între A1 şi DN7. După cum se vede, nu e mai nimeni. Acum 5 minute a venit o dubiţă albă cu 2 persoane care au rugat echipa să aştepte puţin şi o să dea explicaţii. Unul dintre ei a intrat înăuntru şi n-a mai ieşit, iar celălalt a rămas în maşină.

Autorităţile promit că până la sfârşitul anului lucrările vor fi finalizate

Mergem mai departe pe centură. Bucata de 19 kilometri dintre DN7 şi DN2 este singura modernizată şi finalizată. Doar că proiectul a fost atât de prost încât în 2015, într-un document intern, compania de drumuri recunoaşte că lucrările nu şi-au atins obiectivul de fluidizare a traficului şi creştere a vitezei de deplasare.

Unul dintre motive este că centură, un drum de viteză în orice ţară, este traversată în 4 locuri de treceri de pietoni pentru că nu au fost montate pasarele.

De fiecare dată când un pieton se hotărăşte să traverseze centura, regulamentar, tot traficul se opreşte. Trecerile de pietoni sunt şi extrem de periculoase. În dreptul uneia dintre ele în ultimii 5 ani au fost 11 accidente şi şi-au pierdut viaţa 3 oameni.

Declaraţia din septembrie 2017 a unui şofer care a călcat şi ucis un pieton pe trecere: "Nu l-am văzut pur şi simplu. Dacă-l vedeam nu dădeam peste el. Nu-i nicio lumină în zonă. Totul negru, adidaşi negri, rucsac negru. Nu aveam viteză foarte mare nu mă grăbeam nicăieri".

Adrian Covaciu, inspector principal IPJ Ilfov: "Poliţia Ilfov a solicitat în repetate rânduri desfiinţarea acelor treceri de pietoni despre care vorbiţi, noi am solicitat desfiinţarea trecerilor de la nivel şi înlocuirea acestora cu pasarele pietonale, în repetate rânduri. N-am avut un răspuns scris oficial din partea CNAIR, încă îl aşteptăm cu interes".

Şi intersecţiile de pe centura modernizată s-au dovedit un real pericol. La Tunari şi Ştefăneşti au fost construite intersecţii în T. O adevărată ruleta rusească pe un drum de viteză. Ca să iasă de pe centura, şoferii erau obligaţi să taie două benzi cu trafic din sens opus, în condiţii de vizibilitate redusă.

Între 2011 şi 2014 în cele două intersecţii au avut loc 20 de accidente cu victime şi au murit 8 persoane.

Autorităţile au avut nevoie de 4 ani să facă un giratoriu la Ştefăneşti. Şi de alţi 6 până când au improvizat unul din bidoane de plastic la Tunari.

Aşa arată o improvizaţie românească pe centura Capitalei. În urmă cu 2 ani a fost scos la licitaţie cu 700.000 de euro un sens giratoriu la intersecţia centurii cu comună Tunari. Nici până astăzi n-au fost terminate lucrările.

Traseul documentelor din spatele giratoriului de la Tunari dezvăluie birocraţia din Ministerul Transporturilor. Iulie 2013 e data primului aviz de la Direcţia de drumuri Bucureşti. În octombrie a urmat altul de la CNADNR central. Apoi în noiembrie 2014 şi-au dat din nou avizele cei de la Direcţia de Drumuri Bucureşti şi Compania de drumuri.

Au mai trecut 9 luni până s-a obţinut avizul şi de la Comisia tehnico economică din Ministerul Transportuilor. Şi încă 6 până când s-a semnat Ordinul de Ministru pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Apoi încă 8 luni până la semnarea caietului de sarcini.

Licitaţia a fost atribuită în decembrie 2016. Trei ani şi jumătate s-au plimbat hârtii de la o comisie la alta pentru un simplu giratoriu.

Proiectul prevedea un giratoriu cu o rază de 14 metri, pentru ca TIR-urile să se încadreze în siguranţă în intersecţie. Totul costa 700.000 de euro. Cum arată realitatea de pe teren în prezent? Un giratoriu cu o rază de 2 metri, făcut din bidoane de plastic şi atât.

ŞTEFAN IONIŢĂ, director general CNAIR: "Giratoriul de la Tunari e o problemă pentru care trebuiesc făcute expropieri".

Iată ce au făcut bulgarii în cei 3 ani în care la noi s-au plimbat hârtii pentru un giratoriu: intrăm pe o porţiune de 17 kilometri pe care se circulă cu 120 de kilometri pe oră, sunt 3 benzi pe sens, 120 de kilometri la oră, construiţi pe fonduri europene.

Tangenţa de nord este o porţiune de centură construită de la zero de bulgari în regim de autostradă. Un proiect de 120 de milioane de euro, din fonduri europene. Traversează 4 râuri, un lac artificial, 19 linii de înaltă tensiune, o magistrală de gaz şi 20 de ţevi de canalizare. Nu are nicio intersecţie la nivel şi niciun sens giratoriu.

Bulgarii au optat pentru poduri şi pasaje. L-am întrebat pe şeful companiei de drumuri din Bulgaria cât le-a luat să termine acest proiect.

Director General Companie Bulgaria: "Procedura a început în 2013, în 2014 am făcut exproprierile, toate procedurile s-au terminat la sfârşitul lui 2014, începutul lui 2015. Am început construcţia, în mod real, la 1 martie 2016. Aceşti 17 km, cu patru benzi pe sens, i-am terminat la 1 martie 2017".

Studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru modernizarea centurii de nord a fost realizat de Search Corporation. O companie înfiinţată în 1991 de Michael Stanciu, un roman care a plecat şi s-a stabilit în Statele Unite pe vremea comuniştilor şi care a revenit după Revoluţie.

Compania să a câştigat contracte pentru zeci de studii şi proiecte de autostrăzi, centuri şi drumuri naţionale din toată România inclusiv pentru Centura Capitalei.

MICHAEL M. STANCIU - preşedinte Search Corporation: "Am făcut un studiu acum 10-12 ani de zile, pe centura de nord d-abia acum se fac pasarele, ronduri, pasaje şi vrem să vedem dacă au fost incluse sau nu un proiect. Noi suntem cei care am generat această idee a unui sens giratoiu elevat, dar nu sunt sensurile acestea".

Am trimis o solicitare pentru un interviu companiei Search Corporation, dar am fost refuzaţi.

Lucrările au început pe vremea ministrului Ludovic Orban

Ludovic Orban: "Multe au apărut ulterior, soluţia găsită pentru intrarea din Pipera, au fost puse acele treceri considerate necesare".

Podurile, pasajele, giratoriile suspendate sunt trecute în caietele de sarcini drept "lucrări de artă". Podul de la Otopeni a fost dat în folosinţă în 2012. Trei ani mai târziu compania de drumuri şi-a dat seama că sistemul de iluminat şi lămpile nu puteau fi aprinse. Sunt acele reflectoare roşii din vârful construcţiilor care îi ajută pe piloţi să evite coliziunile.

Este vorba de o zonă pe unde trec elicoptere SMURD, civile şi chiar militare. Motivul îl găsim în acelaşi document. În contractul intial au fost prevăzute becurile, însă nimeni n-a prevăzut racordarea la sistemul electirc. Adică n-au fost băgate în priză. Aşa că s-a organizat o nouă licitaţie pentru a evita producerea unor grave accidente rutiere şi aviatice.

Cei 19 kilometri de centură modernizată sunt exemplul unei investiţii gândite sau executate prost. Pentru care statul a trebuit să scoată alţi bani din buzunar ca să o cârpească.


VIDEO PROTVPLUS.RO