Boală lungă, moarte sigură. Motivul pentru care sănătatea din România se digitalizează și acum cu pixul
Examinare pentru deceniile recente. Se ia o fișă medicală și se scrie cu litere de mână în dreptul diagnosticului: digitalizare eșuată.
20 de ani de încercări de a aduce sistemul informatic al sănătății în secolul 21 s-au lăsat cu dosare penale, arestări și eterna întrebare: când va funcționa perfect?
Bani au fost și vor mai fi, dacă decidenții se grăbesc să-i absoarbă. 400 de milioane de euro alocate prin PNRR așteaptă să fie implementate în proiecte de digitalizare, dar... cu așteptarea au rămas. Pe majoritatea segmentelor nu s-a decontat niciun euro.
Digitalizarea sistemului de sănătate din România se face, dar cu pixul pe hârtie, până la momentul în care doctorii și pacienții vor afla istoricul medical cu un singur click e cale lungă, deja s-a pierdut o finanțare europeană de aproape 100 de milioane de euro pentru implementarea dosarului pacientului. Nici banii din PNRR se pare că nu vor ajunge pentru acest proiect, având în vedere că până acum s-a implementat doar 10 %.
Vizităm azi spitale din Romania în încercarea de a găsi mult promisa digitalizare.
Cele 400 de milioane de euro alocate prin PNRR strict pentru digitalizare sunt încă în conturile Uniunii Europene pentru că decidenții noștri n-au fost în stare să-i atragă. Întrebați de ce pierdem și această uriașă oportunitate, fug de răspunsuri.
Iar cele 200 de milioane alocate din bugetul de stat în ultimii 20 de ani au devenit subiect de anchetă în mai multe dosare penale.
Bogdan Ivănel, fondator Code for Romania: ”Aceștia sunt bani care pot fi sifonați foarte ușor”.
Cum am ratat finanțări uriașe și cine răspunde pentru că după 20 ani de la primele discuții despre informatizare, în continuare evidența pacienților se face tot ca atunci.
400 de milioane de euro ar fi trebuit să transforme din temelii sistemul sanitar. Dacă s-ar fi implementat Dosarul Electronic al Pacientului ar fi trebuit ca pe baza cardului de sănătate noi și medicii să avem acces la tot istoricul medical începând din luna iunie a anului viitor.
Mai mult, medicii și asistentele ar fi câștigat timp la patul bolnavului în loc să scrie zeci de pacienți de însemnări medicale. Pentru început ne oprim la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Proiectat să reziste 15 ani, sistemul funcționează azi pe avarii.
Februarie 2025: ”Deci eroare conexiune, eroare conexiune nu funcționează decât semnătură mea și atât, nu funcționează nici rețete, nici card”.
După cel mai recent colaps, din luna februarie, când sistemul nu a funcționat 48 de ore, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, medicul Valeria Herdea, a fost chemată în Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților.
”- Avem la acest moment cinci mentenanțe care asigură fiecare, în parte, o parte a funcționalității PIAS-ului. Toate acestea au obligativitatea ca în 48 de ore să intre în remediere.
- În 48 de ore pentru restaurarea serviciului. Și dacă nu se întâmplă restaurarea asta în 48 de ore, ce se întâmplă?
- Se aplică penalități.
- Ce penalități au fost până acum aplicate, în ultimii doi ani?
- Nu am avut până în acest moment penalități”.
Penalul Sebastian Ghiță, responsabil de mentenanța digitalizării din sănătate
De mentenanță se ocupă mai multe firme. Pe SEAP găsim un contract în valoare de 4,5 milioane de euro semnat pentru trei ani în 2019 cu o societate unde acționar a fost până în 2023 când a intrat în faliment și compania Teamnet fondată de fostul deputat Sebastian Ghiță care a fugit în 2016 de răspunderea penala în mai multe dosare penale și de atunci trăiește în Serbia. Procurorii îl acuză că și el a căpușat fondurile destinate digitalizării.
Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: ”Fostul deputat a mijlocit obținerea unor contracte în domeniul infrastructurii IT pentru anumite firme din industrie. Aceste contracte ar fi fost atribuite nu pe criterii de performanță, ci prin influența pe care susținea că o avea asupra unor responsabili din instituții publice ale statului. Aceste influențe îi aduceau bani, însă nu erau încasați direct, ci prin intermediul unor firme. În acest caz, este vorba despre două firme controlate de el, care aveau rolul de a disimula proveniența banilor și de a ascunde traficul de influență. Prin operațiuni fictive, sumele erau mascate în tranzacții aparent legitime. În acest dosar, procurorii au stabilit că suma totală obținută astfel se ridică la 30 de milioane de lei”.
Cele două firme despre care vorbesc procurorii sunt Asesoft și Teamnet International SA. Cea din urma a fost înființată de Sebastian Ghiță în 2001 și apare că fondatoare a companiei Medical System & Services, al cărei nume s-a schimbat în 2019 și care apare în contractul de mentenanță cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Aceeași companie a câștigat contractul de mentenanță pe care îl asigura alături de alte două firme în 2023, în mandatul președintelui Andrei Baciu, dar din acționariat nu mai făcea parte compania fondată de Ghiță.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a avut în ultimii 10 ani mai multe finanțări europene pe care le-a ratat. 68,7 milioane de euro ne-a oferit Uniunea Europeană pentru gestionarea online a concediilor medicale, biletelor de trimite și a rețetelor medicale. 20 de milioane ar fi fost alocate doar pentru Dosarul Electronic de Sănătate. Liviu Popescu este directorul Direcția Dezvoltare Sisteme Informatice din cadrul CNAS din 2013 și ne vorbește despre două dintre finanțările ratate.
Liviu Popescu, director Direcția Dezvoltare Sisteme Informatice din CNAS: ”Au fost 2 proiecte inițiate și derulate. La momentul respectiv. De asemenea, eforturi considerabile s-au făcut și în 2019, 2020. Coduri, documentație, porturi. Care au condus de asemenea la ceva. Materiale și intenții. Tot. Finalizându-se printr-o lipsă de timp. Până la care am fi putut implementa în bune condiții acele proiecte ce au fost cel puțin 2 încercări. Și, 2020. Ceea ce înseamnă programul operațional Competitivitate. Da. Și ție. Un întreg ansamblu de factori care au condus”.
Directorul de IT dă vina pe procedurile greoaie din licitații și lipsa de specialiști în domeniu care nu vor să lucreze la stat. Prin PNRR i-au fost alocate casei, în 2021, 100 de milioane de euro să modernizeze PIAS 1. Odată cu implementarea proiectului, fiecare asigurat ar trebui să aibă acces la dosarul electronic, medicii să acceseze istoricul sau medical online, iar sistemul per ansamblu să funcționeze fără sincope.
200 de milioane de euro pentru un sistem care nu merge
Deși lansat în urmă cu patru ani, noul sistem a fost construit doar într-un an pentru că șeful direcției IT spune că în ultimul an a reușit să proiecteze sistemul, iar asta reprezintă cam 40% din implementarea proiectului.
Conducerea Casei se plânge că de un an nu se ocupă patru posturi de IT-iști chiar dacă salariile ajung la 4.000 de euro net. Bogdan Ivănel este doctor în Drept internațional la Paris, cu un traseu academic ce cuprinde Universitatea din Utrecht, Oxford și Berkeley și a luat parte la discuțiile în care guvernanții discutau despre digitalizarea prin PNRR.
Bogdan Ivănel: ”Se tot vorbește de IT-iști, de ce nu vin artiștii talentați să lucreze la guvern? Avem noi salarii pentru ei, domnule, cam astea sunt problemele care ni se vor arăta dacă vorbim cu guvernanții și de fapt, nu cu aitiștii e problema pentru că asta este o capacitate pe care o poți externaliza. Ceea ce noi nu avem este nevoia de a scrie caietul de sarcini de a ști ce să cerem și de a înțelege ce primim, pentru că dacă nu înțelegem ce primim ne trezim cu sisteme informatice care nu funcționează”.
În ultimii 20 de ani, 200 de milioane de euro au intrat în sistemul informatic al Casei de Asigurări. Avem un Sistem Informatic Unic Integrat care adună informații de la toți furnizorii de servicii medicale, dar Dosarul Electronic al Pacientului e tot la capitolul dorințe. Pacienții sunt puși pe drumuri, iar medicii, exasperați, sunt nevoiți să stea noaptea pentru a încărca rețete și bilete de trimitere, deoarece doar atunci funcționează.
Pentru a înțelege de ce dosarul pacientului nu este încă funcțional și de ce sistemul merge pe avarii, trebuie să ne întoarcem în 2000, când a fost organizată licitația pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI). Cu o întârziere de doi ani și cu oferta expirată, s-a semnat un contract cu o companie ce avea să fie preluată în 2003 de gigantul HP.
Șefii CNAS au făcut o regulă din căpușarea banilor pentru digitalizare
Deși proiectul trebuia livrat în 18 luni, șeful Casei de atunci a acceptat plăți pe măsură ce sistemul era construit, lăsând furnizorul să scape de responsabilitatea finanțării, așa cum reiese dintr-un raport al Corpului de Control al Guvernului. Conform contractului, sistemul trebuia predat în 2004, anul în care toată lumea se aștepta să devină funcțional.
Casa Națională de Asigurări se angaja să plătească 119 milioane de euro din taxele asiguraților, iar 16 milioane erau destinate dotării spitalelor, farmaciilor și sediilor cu calculatoare și laptopuri. Alte 7 milioane au fost plătite către SIVECO pentru licențe de operare. Deși scopul era să țină evidența asiguraților și să monitorizeze cheltuielile, iar fraudele să fie eliminate, practic, trei dintre cei care au condus Casa în ultimii 23 de ani au căpușat aceste fonduri, conform procurorilor
Sistemul e gata să devină operațional în 2009, cu cinci ani întârziere. Un raport al Corpului de Control al Guvernului din 2013 avea să decopere o schemă de fraudare a fondurilor destinate SIUI care mai apoi s-a transformat într-un rechizitoriu la DNA.
În 2007, doctorul Vasile Ciurchea ajunge președintele Casei în timpul guvernării Tăriceanu. Renegociază contractul din 2002 cu HP pentru implementarea Sistemul Informatic Unic și semnează trei acte adiționale prin care se renunță la livrarea a 18.000 de calculatoare către spitale și farmacii ce ar fi trebuit să servească procesului de digitalizare, iar suma aferentă e alocată pentru instruirea angajaților de către oamenii companiei HP, care facturează servicii de 22 de milioane de euro pentru cele 14.000 de zile de training.
Sursa: Pro TV
Etichete: dna, digitalizare, sanatate, card de sanatate,
Dată publicare:
06-04-2025 18:45
