De-a lungul flancului estic al Europei, atacurile zilnice ale Rusiei cu drone și rachete asupra Ucrainei au evidențiat o lecție adesea ignorată în planificarea achizițiilor pe timp de pace: conflictele moderne pot consuma armament într-un ritm mai rapid decât cel în care multe țări îl pot înlocui, potrivit Agerpres.
„Dacă crezi că ai suficiente rachete de croazieră în stoc, probabil că nu le ai”, a declarat Douglas Barrie, de la Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS).
Analiștii afirmă că sectorul european de apărare s-a concentrat ani la rând pe producția în serie mică a unor sisteme sofisticate, în detrimentul capacităților de producție la scară necesară pe timp de război. Astfel, guvernele se află acum în situația de a căuta sisteme mai puțin costisitoare, care pot fi desfășurate în număr mare alături de armamentul avansat produs de companii precum Lockheed Martin, MBDA și Rheinmetall.
Reprezentanții industriei susțin că principala provocare nu mai este proiectarea rachetelor, ci dezvoltarea capacității de producție necesare pentru a susține un conflict modern.
„Războaiele de amploare se câștigă prin cifre, nu prin arme miraculoase”, a declarat Markus Schiller, cercetător în cadrul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
Startup-urile promit rachete mai ieftine și producție de masă
O nouă generație de startup-uri din domeniul apărării afirmă că poate contribui la satisfacerea cererii prin dezvoltarea unor rachete și interceptoare mai ieftine, concepute pentru producția de masă.
În luna iunie, Olanda a comandat 700 de rachete de croazieră Ruta Block 2 de la startup-ul european Destinus, destinate Ucrainei, în cadrul unui contract în valoare de 250 de milioane de euro (288 de milioane de dolari), în timp ce Ministerul britanic al Apărării a atribuit companiei Cambridge Aerospace contracte inițiale pentru interceptoarele Skyhammer.
„Având în vedere modul în care a evoluat câmpul de luptă de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dezvoltarea unor sisteme de armament eficiente, dar cu costuri reduse, este importantă”, au declarat pentru Reuters reprezentanții Forțelor de Apărare ale Estoniei.
Ucraina a instituit deja un sistem de ripostă stratificat, doborând multe dintre miile de drone cu rază lungă de acțiune lansate lunar de Rusia - folosind mitraliere montate, drone interceptoare și mijloace de război electronic - pentru a păstra interceptoarele mai sofisticate pentru amenințări de o complexitate mai mare.
Steven Barrett, directorul executiv al Cambridge Aerospace, a declarat că Rusia ar putea lansa până la 900 de drone de tip Shahed într-o singură noapte. Încercarea de a le neutraliza cu interceptoare convenționale, așa cum au procedat uneori SUA în Orientul Mijlociu, „ar costa miliarde de dolari pe noapte, ceea ce este pur și simplu imposibil de susținut pentru oricare dintre aliații noștri”, a afirmat el.
Andreas Bappert, directorul tehnologic al companiei de rachete Frankenburg, a declarat că sistemele viitoare trebuie să diminueze costul unei interceptări reușite de la o valoare care poate ajunge la 20 de milioane de euro, la un interval de 1-2 milioane de euro.
Startup-ul ucrainean Fire Point afirmă că își propune să construiască un interceptor de rachete balistice cu un cost mai mic de un milion de euro, aproximativ un sfert sau chiar o șesime din prețul unui interceptor de apărare aeriană Patriot, fabricat în SUA.
Anul acesta, Lockheed Martin a prezentat o versiune mai ieftină a rachetei Patriot. Totuși, chiar și la un preț mai mic de jumătate din cel al modelului Patriot PAC-3, costul ar rămâne peste țintele vizate de startup-uri, iar intrarea în producție nu este preconizată mai devreme de 2028.
Spre deosebire de PAC-3, conceput pentru a neutraliza rachete balistice și aeronave avansate, multe dintre noile sisteme cu costuri reduse vizează în primul rând dronele, rachetele de croazieră sau alte amenințări de o complexitate mai scăzută. Reprezentanții din industrie și analiștii susțin că aceste sisteme sunt menite să completeze, nu să înlocuiască, sistemele de apărare aeriană de înaltă performanță.
Europa încearcă să-și mărească rapid capacitatea de producție
Investitorii sprijină tot mai mult producătorii emergenți de rachete, pe măsură ce aceștia încearcă să-și extindă capacitățile de producție. Cambridge Aerospace a atras 300 de milioane de dolari luna trecută pentru a-și mări producția, în timp ce Destinus urmărește obținerea de fonduri suplimentare înainte de o ofertă publică inițială planificată.
„Provocarea pentru Europa nu este absența tehnologiei”, a declarat pentru Reuters Mikhail Kokorich, fondatorul Destinus. „Provocarea mai mare ține de capacitatea industrială, adică de abilitatea de a produce, omologa și reface stocurile de sisteme la scara impusă de conflictele moderne”, a adăugat el.
Cambridge Aerospace investește masiv pentru a-și asigura motoare de rachetă și alte componente critice, integrând totodată tehnologii comerciale, precum cipuri radar utilizate în industria auto.
Fire Point apelează la o rețea de parteneri de producție, în timp ce Destinus a integrat infrastructura industrială a grupului Rheinmetall printr-un joint-venture anunțat la începutul acestui an.
Cambridge Aerospace își propune să producă 2.500 de interceptoare pe lună până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor, în timp ce Frankenburg vizează o producție de până la 100 de rachete pe zi și un total de 1.500 de rachete în 2026.
Reprezentanții din industrie afirmă că extinderea producției depinde nu doar de finanțare, ci și de asigurarea componentelor, obținerea autorizațiilor și dezvoltarea proceselor de fabricație.
Fire Point speră să demonstreze o interceptare reușită a unei rachete balistice până la jumătatea anului 2027, comprimând astfel într-un interval de câțiva ani un proces care, potrivit directoarei executive Iryna Terekh, ar fi durat altfel câteva decenii.
Directorul executiv al Frankenburg, Kusti Salm, a declarat că însăși capacitatea de producție ar putea deveni un factor de descurajare, dacă adversarii ar ajunge la concluzia că Europa poate înlocui rapid rachetele consumate în luptă.
„Dacă inamicul știe că putem produce în masă, această ecuație îi transmite că nu-și va atinge obiectivele”, a declarat acesta pentru Reuters.