Zilele vor începe să se lungească treptat după solstițiul de iarnă, când durata luminii naturale începe să crească.
Când se trece la ora de iarnă în România în 2026
În noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, România va reveni la ora standard, printr-o ajustare a ceasurilor cu 60 de minute în urmă. Astfel, la ora 4:00, acele ceasurilor vor fi date înapoi la ora 3:00, iar ziua de duminică va avea, în mod excepțional, 25 de ore, în teorie.
La ce oră se trece la ora de iarnă
În România, trecerea la ora de iarnă are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora 4:00. În acel moment, ceasurile se dau înapoi cu o oră, astfel încât ora 4:00 devine ora 3:00. Practic, intervalul cuprins între 3:00 și 4:00 se repetă, iar ziua respectivă va avea 25 de ore. Majoritatea telefoanelor și dispozitivelor conectate la internet fac automat această modificare. Ceasurile clasice și unele aparate electronice trebuie însă reglate manual. Trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la timpul standard, după perioada în care România folosește ora de vară.
Ziua devine mai lungă sau mai scurtă
Schimbarea le oferă oamenilor posibilitatea de a dormi teoretic cu o oră în plus. Trecerea la ora de iarnă modifică și distribuția luminii naturale pe parcursul zilei. Diminețile vor fi mai luminoase pentru o perioadă, însă întunericul se va instala mai devreme seara.
Schimbarea orei în România
În România, ceasurile sunt ajustate sezonier de două ori pe an, primăvara și toamna. Ora de iarnă este denumirea populară a timpului standard, folosit în intervalul în care nu se aplică ora de vară.
La nivel european, schimbarea sezonieră a orei este reglementată printr-o directivă intrată în vigoare în 2001. Sistemul a fost introdus în mai multe țări europene în secolul trecut, cu scopul de a valorifica mai eficient lumina naturală și de a reduce consumul de energie.
În România, ora de vară a fost aplicată pentru prima dată în 1932, iar ulterior au existat perioade în care practica a fost suspendată sau modificată. În martie 2019, Parlamentul European a susținut renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, însă măsura nu a fost pusă în aplicare.
Ideea de a adapta programul oamenilor la durata zilei are o istorie îndelungată. Încă din Antichitate, romanii foloseau ceasuri cu apă ale căror intervale erau ajustate în funcție de anotimp.
Conceptul modern al schimbării orei a fost discutat mai târziu. În 1784, Benjamin Franklin a propus modificarea programului de activitate în timpul verii pentru reducerea consumului de lumânări. În 1895, neozeelandezul George Hudson a susținut schimbarea ceasurilor pentru a beneficia de mai multă lumină naturală după terminarea programului de lucru.
Prima aplicare oficială a orei de vară a avut loc în 1916, în Germania și Austro-Ungaria, în contextul Primului Război Mondial, principalul scop fiind economisirea energiei. România a introdus ora de vară în 1917, însă sistemul a fost folosit cu întreruperi în următoarele decenii. În prezent, schimbarea sezonieră a orei este discutată mai ales din perspectiva efectelor asupra somnului, sănătății și vieții de zi cu zi.
Ce este ora de iarnă
Ora de iarnă marchează revenirea la ora standard, prin reglarea ceasurilor cu 60 de minute în urmă. Spre deosebire de ora de vară, când acestea sunt date înainte pentru a beneficia de mai multă lumină naturală seara, această schimbare adaptează programul zilnic la modificările duratei zilei, pe măsură ce se apropie sezonul rece. Diminețile devin mai luminoase, în timp ce serile se întunecă mai devreme, ceea ce poate influența activitățile cotidiene și starea de spirit.
Ce este ora de vară
Ora de vară este sistemul prin care ceasurile sunt date înainte cu o oră față de timpul standard, pentru ca perioada de activitate din timpul zilei să beneficieze de mai multă lumină naturală seara. În România, trecerea la ora de vară are loc primăvara, când ora 3:00 devine ora 4:00. Astfel, diminețile sunt mai puțin luminoase, iar apusul are loc mai târziu. Sistemul este folosit în mai multe țări pentru adaptarea programului la durata zilei, deși efectele sale asupra economisirii energiei și beneficiilor practice sunt încă discutate. Revenirea la ora standard are loc toamna, când ceasurile sunt date înapoi cu o oră.
Cum poate influența schimbarea orei somnul
Trecerea la ora de iarnă modifică temporar ritmul circadian, iar organismul poate avea nevoie de câteva zile pentru a se adapta. Chiar dacă ceasul este dat înapoi și există posibilitatea unei ore suplimentare de somn, unele persoane pot resimți oboseală, somnolență sau dificultăți de concentrare. Lumina naturală are un rol important în reglarea ceasului biologic, astfel că schimbarea orei poate influența și nivelul de energie sau starea de spirit.
Odată cu trecerea la ora de iarnă, diminețile devin mai luminoase, însă întunericul se instalează mai devreme seara. Expunerea la lumină ajută organismul să își sincronizeze ritmul circadian, iar reducerea luminii naturale spre finalul zilei poate modifica temporar programul de somn și starea de alertă.
Schimbarea orei poate perturba ritmul somnului
Trecerea de la un sistem orar la altul poate afecta ritmul circadian, cunoscut și drept ciclul somn-veghe. Lumina naturală este unul dintre principalii factori care ajută organismul să își sincronizeze ceasul biologic.
Tord Wingren, inginer care studiază somnul și expunerea la lumină, explică faptul că lumina de dimineață transmite organismului semnale importante pentru reglarea ritmului circadian. Expunerea la lumină prin intermediul ochilor influențează ceasul biologic central din creier, care coordonează ulterior procese hormonale legate de stres, reglarea glicemiei, foame și sațietate.
Schimbarea orei poate face ca oamenii să își înceapă activitatea în condiții de întuneric sau să beneficieze de mai multă lumină seara. În același timp, întunericul de la finalul zilei este important pentru producerea melatoninei, hormon implicat în pregătirea organismului pentru somn.
Academia Americană de Medicină a Somnului a susținut, într-o declarație publicată în 2020, renunțarea la schimbările sezoniere și folosirea pe tot parcursul anului a orei standard, conform BBC.
Cercetările au analizat și posibile efecte asupra sănătății cardiovasculare. O analiză publicată în 2018, care a inclus șapte studii din Statele Unite și Europa și peste 80.000 de cazuri de infarct miocardic, a identificat creșteri ale incidenței infarctului după trecerea la ora de vară.
Un studiu realizat în Finlanda a analizat peste 3.000 de spitalizări în urma schimbărilor sezoniere ale orei și a raportat o creștere a cazurilor de accident vascular cerebral ischemic în primele două zile după schimbarea orei.
Au fost cercetate și posibilele efecte asupra sănătății mintale. Un studiu danez publicat în 2017, bazat pe aproape 200.000 de înregistrări medicale, a identificat o creștere a episoadelor de depresie după trecerea la ora de vară. Efectul observat s-a redus în următoarele săptămâni.
Aceste rezultate indică asocieri statistice și nu demonstrează în toate cazurile că schimbarea orei este cauza directă a problemelor de sănătate.
Locuri din lume care au renunțat la ora de vară și motivele pentru care au făcut-o
Avantajele și dezavantajele orei de vară continuă să genereze dezbateri în multe țări. În ultimul deceniu, mai multe state și regiuni au renunțat la schimbarea sezonieră a orei, invocând motive legate de sănătate, siguranță sau consumul de energie.
Schimbarea sezonieră a orei presupune mutarea ceasurilor cu o oră înainte primăvara, pentru trecerea la ora de vară, și revenirea cu o oră în urmă toamna, la timpul standard. Potrivit unei analize realizate de Pew Research Center în 2023, aproximativ jumătate dintre țările lumii au folosit în trecut acest sistem. În prezent, doar aproximativ o treime dintre țări mai modifică ora în funcție de sezon.
Cea mai mare parte a Statelor Unite, majoritatea țărilor europene și anumite regiuni din Canada, Australia, America Latină, Brazilia și Caraibe continuă să schimbe ora. În schimb, toate țările din Asia și majoritatea statelor africane au renunțat la acest sistem.
În ultimii 10 ani, Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Samoa, Siria, Turcia, Uruguay și cea mai mare parte a Mexicului au eliminat schimbarea sezonieră a orei, potrivit Pew Research Center. În Statele Unite, Hawaii și Arizona nu aplică ora de vară, iar același lucru este valabil pentru Samoa Americană, Guam, Insulele Mariane de Nord, Puerto Rico și Insulele Virgine Americane.
În decembrie 2024, Donald Trump a declarat că își dorește eliminarea orei de vară în Statele Unite, pe care a descris-o drept „incomodă” și „foarte costisitoare”. În martie 2025, întrebat din nou despre acest subiect, președintele american a spus că este o problemă asupra căreia opiniile sunt împărțite.
De ce unele țări vor să renunțe la schimbarea orei
Printre motivele invocate se numără efectele asupra somnului, sănătății și siguranței. Jagdish Khubchandani, profesor de sănătate publică la New Mexico State University, afirmă că unele cercetări au identificat o legătură între schimbarea orei și diverse probleme de sănătate, de la tulburări ale somnului până la infarct.
Au fost analizate, de asemenea, posibile legături cu accidentele, sănătatea mintală și starea generală de bine. Totuși, cercetătorul subliniază că unele dintre aceste efecte ar putea fi pe termen scurt și că sunt necesare mai multe studii pe termen lung.
Siguranța, un alt argument în dezbatere
Unele cercetări au asociat schimbarea sezonieră a orei cu modificări ale numărului de accidente rutiere, accidentelor de muncă și erorilor medicale.
Un studiu realizat în Spania, pe date din perioada 1990–2014, a identificat o creștere a accidentelor rutiere mortale în zilele în care se făcea trecerea la ora de vară sau la timpul standard. Cercetătorii au raportat o creștere de 30% în ziua în care ceasurile erau date înainte și de 16% în ziua în care erau date înapoi.
O altă cercetare, publicată în 2009 și bazată pe date din Statele Unite, a identificat o creștere de aproape 6% a accidentelor de muncă în lunea de după trecerea la ora de vară.
Într-un studiu observațional realizat de cercetători de la Mayo Clinic, incidentele asociate siguranței au fost, de asemenea, mai numeroase în săptămâna de după schimbarea orei. Autorii au pus rezultatele în legătură cu reducerea duratei somnului.
Economisește sau nu ora de vară energie
Economisirea energiei a fost unul dintre motivele istorice pentru introducerea orei de vară. Germania a aplicat sistemul în timpul Primului Război Mondial, printre obiective numărându-se reducerea consumului de energie și folosirea mai eficientă a luminii naturale.
Cercetările privind efectul real asupra consumului de energie au oferit însă rezultate diferite. Unele analize au indicat economii reduse, în timp ce altele au identificat chiar creșteri ale consumului.
Arizona este un exemplu de stat american care nu aplică ora de vară. Statul a introdus sistemul în 1967, dar a renunțat la el în același an. Unul dintre motivele invocate a fost creșterea consumului de energie: temperaturile ridicate din deșert îi determinau pe locuitori să folosească aerul condiționat mai mult timp seara.
Ce se întâmplă în Europa
În 2018, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Parlamentul European a votat ulterior în favoarea eliminării schimbărilor, însă Consiliul Uniunii Europene nu a ajuns la o poziție comună, astfel că sistemul continuă să fie aplicat.
În paralel, în Statele Unite au existat propuneri pentru menținerea permanentă a orei de vară. Sunshine Protection Act, introdus în Congres, ar fi eliminat revenirea la timpul standard, însă proiectul nu a devenit lege.
Academia Americană de Medicină a Somnului susține, în schimb, folosirea permanentă a timpului standard, argumentând că acesta se aliniază mai bine cu ritmul circadian uman.
