Iar liderul de la Kiev a pledat pentru încheierea unui acord de pace până la sosirea iernii, când e de așteptat ca Rusia să-și întețească atacurile asupra infrastructurii energetice.

Donald Trump: „Noi doi avem o relație foarte bună. Eu și președintele Zelenski încercăm să găsim o soluție pentru încheierea războiului. Eu sunt convins că vom reuși. Relația Statelor Unite cu Ucraina e foarte puternică, relația cu Europa e foarte puternică”.

La întrevederea cu Volodimir Zelenski, Donald Trump a insistat că Putin e dispus să participe la negocieri și un acord de pace în Ucraina e foarte posibil.

Donald Trump, președintele Statelor Unite: „Cred că vom ajunge la un acord. Nu vreau să dezvălui conținutul. Am discutat mult despre o înțelegere, inclusiv cu președintele Putin și cred că se va întâmpla ceva important”.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Sper că vom pune capăt acestui război, iar președintele Trump ne va ajuta să-l încheiem. Și cred că trebuie să facem acest lucru cât mai repede posibil, înainte de venirea iernii”.

În contextul Adunării Generale a ONU, Donald Trump a participat și la ceremonia de semnare a acordului de securitate care prevede consolidarea prezenței militare americane în Groenlanda.  

Donald Trump: „Acest acord este extraordinar pentru Europa, pentru Statele Unite, pentru toată lumea și pentru Groenlanda. Va fi ceva incredibil”.

Acordul permite americanilor să instaleze două noi baze militare pe insulă și interzice oricărui actor din afara Uniunii Europene și NATO - vizate fiind Rusia și China - să exercite vreun control în sectoare strategice din Groenlanda. 

Sunt, însă, destule voci care spun că acordul nu aduce multe noutăți față de înțelegerile din 1951 și din 2004. Premierul Danemarcei și liderul groenlandez au semnat documentul cu zâmbetul pe buze.  

Mette Frederiksen, premierul Danemarcei: „Domnule președinte, ați transmis foarte clar. Nu doriți ca adversarii să se apropie prea mult. Sunt pe deplin de acord, iar prin acest acord, asta nu se va întâmpla”.

Jans-Frederik Nielson, premierul Groenlandei: „Este un acord din care toată lumea are de câștigat”.

Președintele american nu a comentat însă atacurile hibride ale Rusiei în Europa și nici posibilitatea ca Moscova să testeze reacția și capacitatea de răspuns a Alianței Nord-Atlantice. 

În schimb, ambasadorul Statelor Unite la NATO a încercat să minimalizeze gravitatea situației.

Matthew Whitaker, ambasadorul SUA pe lângă NATO: „O mare parte dintre dronele care ajung în România sau Polonia sunt, în general, afectate de războiul electronic și ajung acolo neintenționat. Este pur și simplu o atitudine mai agresivă în desfășurarea războiului, de ambele părți. În ceea ce privește activitățile hibride, cred că acțiunile de sabotaj sunt mai îngrijorătoare”.

Mark Rutte, secretarul general al NATO: „Când vorbim despre războiul hibrid, să nu uităm că avem la dispoziție toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie. Nu le veți vedea întotdeauna, pentru că unele dintre ele nu sunt publice. Răspunsul nostru nu este întotdeauna unul "ochi pentru ochi"”.

Pe de altă parte, UE urmează să ridice sancțiunile impuse după invazia din 2022 în cazul a doi oligarhi apropiați de Vladimir Putin, la cererea Franței și Luxemburgului. Acest lucru a provocat nemulțumirea Ucrainei, oficialii de la Kiev considerând-o "inacceptabilă" și un semnal greșit pentru Moscova. Decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile împotriva altor aproape 3.000 de persoane și entități rusești au fost prelungite cu trei ani.