Studiu. Cei mai mulți liceeni sunt orientaţi spre stânga axei politice și vor condiții mai bune de la stat
Un studiu realizat de World Vision România și citat de Agerpres arată că cei mai mulți liceeni sunt orientaţi spre stânga axei politice şi vor ca statul să se implice masiv în asigurarea bunăstării.
Astfel, peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri, vor ca statul să asigure educaţie de calitate și vor ca statul să garanteze drepturile egale ale cetăţenilor.
La polul opus, cea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile şi libertăţile individuale sunt ”disputabile, respectiv constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puţin în rândul băieţilor (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) şi legitimarea homosexualităţii ( 53% pro, 47% împotrivă).”
Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferenţa semnificativă între fete şi băieţi în ceea ce priveşte orientarea valoric-ideologică.
”Pe de o parte avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităţilor sexuale, libertatea de exprimare, iar pe de altă parte avem băieţi care îmbrăţişează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte.” - se mai arată în studiul World Vision România
Nu în ultimul rând, 82% dintre liceeni cred că votul lor contează sau va conta.
Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul şi prerogative principalelor funcţii politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10.
Acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale studiului "Profilul ideologic al liceenilor din România".
Este o analiză care face referire la orientarea liceenilor pe axa ideologică, proiecţia lor asupra vieţii, evaluarea interesului politic şi identificarea nivelului de cunoaştere a rolului şi prerogativelor pentru principalele funcţii politice eligibile în anul electoral 2024 în România.
Studiul are un eşantion de 575 de liceeni din 34 de judeţe din toate regiunile ţării, inclusiv Bucureşti-Ilfov, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.
"Odată cu acest studiu avem o viziune de ansamblu asupra valorilor şi opiniilor adolescenţilor, înaintea alegerilor din acest an. Mulţi dintre aceşti tineri vor fi la primul lor vot. Pe de o parte, vedem că liceeni sunt preocupaţi de idei şi teme politice, dezbat intre ei şi în mediile din care fac parte şi încearcă să se pregătească pentru contextul valoric social în care vor intra ca adulţi. Pe de altă parte, temele referitoare la drepturile şi libertăţile individuale sunt disputabile, ceea ce arată o mai mare nevoie de informare şi educare în rândul tinerilor. Dezbaterea, gândirea critică, schimbului de argumente şi pregătirea implicării acestor tineri în viaţa publică sunt extrem de importante pentru ca ei să fie mai puţin vulnerabili la manipulare şi la mesaje de tip populist. ", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.
Orientarea ideologică a liceenilor
Majoritatea tinerilor liceeni (78%) sunt orientaţi valoric spre stânga axei ideologice.
35% dintre aceştia sunt adepţi ai unui stat protecţionist, în care drepturile individuale să fie garantate, prioritare, respectiv un stat al bunăstării cu elemente protecţioniste semnificative şi libertate de manifestare individuală la fel de semnificativă.
43% dintre tineri au o orientare moderată din perspectiva axei libertarianism - autoritarianism, respectiv un echilibru între drepturi şi obligaţii pe fondul unor politici sociale accentuate din partea statului.
Ponderea extremismului politic în rândul tinerilor este relativ scăzută atât în ceea ce priveşte extrema stângă (comunism)- aproximativ 7%, cât şi extrema dreaptă (fascism) 1%.
Aproximativ 13% dintre liceeni se poziţionează în zona central a compasului politic, cu diferite accente pe scala libertăţilor individuale, fiind în special centraţi pe problematici ecologice.
Majoritatea liceenilor vor ca statul să se implice masiv în asigurarea condiţiilor de viaţă mai bune.
Peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri, vor ca statul să asigure educaţie de calitate, vor ca statul să garanteze drepturile egale ale cetăţenilor
Drepturile şi libertăţile individuale, teme care au creat dezbateri
Cea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile şi libertăţile individuale constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puţin în rândul băieţilor (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) şi legitimarea homosexualităţii ( 53% pro, 47% împotrivă).
77% dintre tineri consideră că mediul trebuie protejat cu orice preţ.
60% dintre liceeni sunt de părere că avortul este un drept al femeii care ar trebui garantat în orice situaţie.
40% sunt împotrivă considerând ca avortul poate fi permis doar când viaţa mamei este în pericol.
Evident între fete şi băieţi diferenţele sunt semnificative statistic, două treimi dintre fete poziţionându-se în prima categorie de răspunsuri, 44% dintre băieţii de liceu susţinând mai degrabă interzicerea avortului la cerere.
89% dintre tinerii liceeni consideră că fiecare cetăţean poate face ceva pentru dezvoltarea ţării.
Vaccinarea este un subiect de dezbatere în rândul liceenilor
76% dintre liceeni consideră că vaccinarea nu trebuie să fie obligatorie, un sfert dintre aceştia (24%) fiind de părere opusă.
72% dintre liceeni consideră că statul trebuie să intervină pentru reglementarea economiei şi a pieţei.
55% dintre liceeni consideră că nu ar trebui să existe cenzură în mediul online. Diferenţele între fete şi băieţi sunt semnificative: dacă majoritatea băieţilor sunt împotriva cenzurii (62%) majoritatea fetelor sunt pentru (53%), ca dovadă că cele două genuri simt diferit pericolele şi presiunile acestui noi mediu de comunicare.
86% dintre liceeni consideră că ajutoarele sociale pentru cei nevoiaşi ar trebui menţinute sau crescute.
Opinia fetelor este mai accentuată în acest sens. Ponderea celor care consideră că ajutoarele pentru săraci ar trebui eliminate este aproape dublă în cazul liceenilor din urban în comparaţie cu mediu rural ca urmare a diferenţei de experienţă socială/ nivel economic dintre cele două medii.
70% dintre liceeni consideră că dreptul la vor ar trebui garantat pentru toţi (vot universal).
96% dintre liceeni consideră că serviciile medicale ar trebui să aibă calitate înaltă pentru toţi, indiferent de veniturile de care dispun.
65% dintre liceeni sunt împotriva pedepsei cu moartea ca modalitate legală de pedeapsă.
94% dintre tineri consideră că statul ar trebui să investească mai mult in sistemul public de educaţiei astfel încât să se asigure o calitate ridicată pentru toţi copiii.
87% dintre liceeni consideră că o femeie poate fi considerată de succes, chiar dacă nu este gospodină sau mamă.
Ponderea băieţilor care cred că o femeie poate avea carieră, dar datoria ei principală este să fie gospodină şi mamă este de trei ori mai mare decât a fetelor care afirmă acest lucru.
Favorabilitatea pentru aprecierea femeii pentru alte calităţi decât cele casnice sau materne creşte odată cu vârsta respondentului şi este relativ similară în mediul urban şi rural.
76% dintre tineri cred că principalul scop al corporaţiilor ar trebui să fie bunăstarea generală nu profitul acţionarilor.
Principalele valori pe care un tânăr, o tânără trebuie să le aibă în viaţă, în opinia liceenilor sunt grija faţă de ceilalţi (25%) şi respectarea regulilor (ordinea şi dreptatea (21%). 67% dintre liceeni (două treimi) cred că dragostea/ o familie/ un parteneriat împlinit este ceea ce i-ar face fericiţi în viaţă.
16% dintre tineri cred că banii sunt cei care contribuie majoritar la fericirea individuală, pentru 10% puterea este cea care contează, iar pentru 6% faima, recunoaşterea socială este elementul central al fericirii.
Diferenţele de gen în orientarea ideologică
Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferenţe semnificativă între fete şi băieţi în ceea ce priveşte orientarea valoric-ideologică, diferenţă de gen care se dovedeşte mai semnificativă decât diferenţa de mediu rezidenţial.
Pentru 16 din cei 20 de indicatori utilizaţi în conturarea compasului politic, diferenţele între fete şi băieţi sunt semnificative. Pe de o partea avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităţilor sexuale, libertatea de exprimare, pe de altă parte avem băieţi care îmbrăţişează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte.
Diferenţele ideologice pe criterii de gen în interiorul aceleaşi generaţii au potenţialul de a crea disonanţă pe piaţa relaţională, inclusiv maritală. Tinerii se regăsesc valoric mai puţin cu persoane de gen opus în interiorul aceleiaşi generaţii.
Cred tinerii că votul lor contează?
82% dintre liceeni cred că votul lor contează, sau va conta. Ponderea tinde să crească odată cu apropierea de perioada majoratului şi este cu 10% mai ridicată în rural decât în urban (probabil şi datorită dimensiunii localităţii).
18% dintre liceeni (aproape unul din cinci) în general şi aproape un sfert dintre liceenii din mediul urban (23%) consideră că votul lor nu contează deciziile privind conducerea politică fiind luate prin alte mecanisme decât alegerile libere.
Acest deficit de încredere în vot este o carenţă semnificativă pentru democraţie.
Cât de informaţi sunt tinerii cu privire la rolul şi prerogativele instituţiilor publice şi principalelor funcţii din stat
Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul şi prerogative principalelor funcţii politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10.
Primarul este personajul politic cunoscut cel mai bine când vine vorba despre rol şi atribuţii, urmat de Preşedintele României.
Pe ultimele locuri sunt deputatul şi senatorul, precedat de şeful partidului simpatizat şi, în cazul bucureştenilor de primarul general la municipiului Bucureşti, ale cărui atribuţii sunt în sine subiect de dispută publică.
