(P) Prof.Dr. Cătălin Copăescu: Obiectivul nostru e accesul pacientului la cea mai sigură tehnologie a tratamentului oncologic
În mijlocul luptei împotriva tuturor formelor de cancer, medicina modernă aduce în prim-plan inovații ce promit să îmbunătățească rata de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu afecțiuni oncologice.
Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de Excelență în Chirurgia Colorectală, în cadrul Ponderas Academic Hospital, a oferit detalii importante despre abordarea multidisciplinară în tratamentul afecțiunilor oncologice, cât și despre strategiile aplicate în Tumor Board pentru a asigura cel mai bun tratament personalizat pentru fiecare stadiu al afecțiunii.
Ce rol au serviciile medicale integrate în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor oncologice. Cancerul colorectal
Cea mai modernă tehnică de tratament oncologic este abordul minim invaziv care constă în chirurgie robotică sau laparoscopică. Chirurgia asistată robotic este realizată cu ajutorul robotului DaVinci Xi, cel mai avansat sistem chirurgical existent și oferă beneficii superioare pacientului prin disconfort minim și recuperare foarte rapidă.
În tratamentul cancerului, un rol esențial în abordarea integrată îl joacă o echipă multidisciplinară de specialiști în cadrul unui forum cunoscut sub numele de Tumor Board. Această abordare instituțională implică colaborarea strânsă a oncologilor, chirurgilor, radioterapeuților și a altor specialiști relevanți pentru a dezvolta și implementa planuri de tratament individualizate și eficiente pentru fiecare pacient.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul colorectal este a treia cea mai frecventă formă de cancer și a doua cauză principală a deceselor provocate de afecțiuni maligne, înregistrate la nivel mondial. Situația a devenit însă și mai îngrijorătoare odată cu creșterea cazurilor de cancer la persoanele tinere, cu vârsta sub 50 de ani. Potrivit unui studiu realizat în 2023 de BMJ Oncology, rata de diagnosticare cu cancer aproape s-a dublat din 1990 și până în anul 2019, la această grupă de vârstă.
Cât de importantă este abordarea multidisciplinară în tratamentul afecțiunilor oncologice?
„Maladiile în general, dar afecțiunile oncologice în mod particular, nu se limitează la organul de origine, de exemplu, pacientul are tumoare de stomac, tumoare de rect, tumoare de colon. Aceste afecțiuni dețin potențialul de a se răspândi sistemic și atunci o perspectivă care vizează o explorare a mai multor aparate, funcții, sisteme, organe, se impune, pentru a putea avea o informație clară despre nivelul de răspândire a acestei suferințe.
Pe de altă parte, terapiile oncologice, în mod specific pentru neoplazii, pot fi operatorii, deci chirurgie sau pot fi oncologie - chimioterapie aplicată sistemic, imunoterapie, radioterapie.
O abordare multidisciplinară din această perspectivă se impune pentru a vedea în mod particular care poate fi contribuția fiecăruia dintre specialiști - chirurg, oncolog, radioterapeut.
Tratamentele pot avea impact și asupra altor funcții și sisteme, pot avea efecte colaterale, care în condițiile unor suferințe particulare ale pacientului, să fie adecvate sau nu pacientului oncologic.
Avem nevoie de perspectivă multidisciplinară pentru un diagnostic corect, pentru a duce la îndeplinire obiectivele unor tratamente cu viză multidisciplinară și pentru a afla care este impactul acestor tratamente asupra diferitelor funcții și sisteme”, a precizat Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Care sunt strategiile aplicate în Tumor Board pentru a asigura cel mai bun tratament personalizat pentru fiecare stadiu al afecțiunii?
„La aceste întâlniri ale comisiilor multidisciplinare, dosarul medical al pacientului neoplazic, cel care are o patologie tumorală, este analizat din perspectiva oncologului, chirurgului, radioterapeutului, gastroenterologului, terapeutului, cardiologului, anestezistului, pentru a vedea dacă ceea ce ghidurile recomandă se potrivește cu ce întâlnim la pacientul respectiv.
Odată stabilită strategia terapeutică, membrii echipei multidisciplinare vor proceda la aplicarea tratamentului, iar acesta va fi urmărit de către echipă pentru a vedea care este eficiența lui. Putem constata o evoluție favorabilă demonstrând eficiența soluției oferite de Tumor Board sau putem constata nevoia de a schimba strategia terapeutică pentru că pacientul nu răspunde la tratament.
Echipa multidisciplinară are un rol esențial în stabilirea diagnosticului, aplicarea soluțiilor adecvate, urmărirea eficienței acestora, a impactului pe care tratamentul îl are la pacienți și monitorizarea pentru o perioadă de minim 5 ani de la diagnosticul de neoplazie”, adaugă medicul.
Ce beneficii aduce Tumor Board-ul pentru pacienții diagnosticați cu cancer colorectal?
„Un pacient care are un cancer de colon e operat, face tratament chimioterapic, este urmărit pentru 1- 2 ani și în urma intervenției chirurgicale și a tratamentului efectuat se constată că boala este bine controlată, nu avem continuări de evoluție locală, pacientul se simte foarte bine. La o evaluare de rutină însă se constată că pacientul are o hernie inghinală, poate au fost niște eforturi fizice mai mari făcute în perioada respectivă.
Acum, dacă am realiza o intervenție chirurgicală pentru repararea acestei hernii, o hernie necomplicată, nedureroasă, vom risca să stricam echilibrul pe care organismul, cu ajutorul tratamentului oncologic l-a avut. In acest caz echipa multidisciplinară va analiza dacă se impune într-adevăr să facem o intervenție care poate risca dezechilibrarea controlului oncologic pe care îl are pacientul.
Pentru peste 90% dintre pacienții diagnosticați cu cancer de colon putem consemna vindecarea dacă stadiul evolutiv a fost incipient și tratamentele oncologice dictate sau recomandate multidisciplinar au fost cele potrivite.
Cancerul colorectal nu apare așa din senin, dându-ne posibilitatea să identificăm prin colonoscopie de rutină, cu scop de screening, leziuni precanceroase, leziuni evolutive care vor conduce la cancer, și anume polipi care rămân în această fază histologică o perioadă de mulți ani, uneori până când se transformă.
Colonoscopia nu doar stabilește un diagnostic al unei leziuni precanceroase, poate identifica chiar tumori, în ciuda faptului că pacientul nu are nicio simptomatologie, dar poate de asemenea să și rezolve această situație de precursor pentru o neoplazie prin extirparea în aceeași ședință terapeutică a polipului respectiv, tot endoscopic, sub aceeași anestezie”, precizează Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Toate tumorile canceroase au nevoie de o abordare multidisciplinară?
„Toate tumorile au nevoie de o abordare multidisciplinară, pentru că înainte de a cunoaște care este fistologia din interiorul acelei tumori, care e o aglomerare de țesut anormală pentru anatomia și fiziologia organismului nostru, noi va trebui să discutăm acest caz dintr-o perspectivă a viitorului și să decidem care este cea mai bună soluție și să ne asumăm în echipă multidisciplinară extirparea acelei leziuni sau o abordare prin radioterapie sau o abordare prin chimioterapie. Desigur, pentru marea majoritate a tumorilor există o prealabilă evaluare histologică prin puncție. Calificarea se face prin metode moderne, puncții ghidate imagistic, tomografic, prin eco-endoscopie, puncții biopsie prin colonoscopie, prin endoscopie, ghidate ecografic transparietal. Există multiple variante ca să ajungem cu instrumente de recoltare a unor fragmente de țesut la tumorile respective și să avem o informație de înaltă acuratețe despre originea acestor tumori.
Dar examenul final va fi stabilit în urma extirpării acelei tumori și atunci apare o nouă instanță de evaluare a pacientului, bazată pe rezultatele, pe concluziile examenului anatomopatologic. Deci toate tumorile ar trebui discutate în Tumor Board, apoi stabilit un plan terapeutic într-o secvență care trebuie să fie adecvată particularităților morbide de suferință ale pacienților.
Spre exemplu, la un pacientul tânăr la care s-a identificat o tumoră de rect abordarea oncologică este decisă pentru a controla foarte bine boala și a putea spera sau a putea implementa o strategie terapeutică care să crească speranța de viață a pacientului, vizând vindecarea și pe de altă parte, o abordare minim invazivă, asistata robotic, pentru a-i asigura pacientului un parcurs prin tratamentul chirurgical mai ușor, fără incizii largi, fără agresiune la nivelul peretelui abdominal”, menționează medicul.
Există măsuri prin care încercați să diminuați impactul psihologic al pacientului diagnosticat cu o afecțiune oncologică?
„Avem un obiectiv foarte clar - ca pacientul să beneficieze de cea mai sigură tehnologie care îi oferă cel mai scăzut risc de complicații evolutive, pentru ca el să poată ajunge foarte rapid la un tratament oncologic, să-și continue tratamentul și monitorizarea pentru următorii 5 ani minim. Această perspectivă, de fapt, definește oferta chirurgiei moderne, a cancerelor colorectale, a tumorilor colorectale. Chirurgia laparoscopică asistată robotic este bazată pe avansul tehnologic din ultimele trei decade.”, a spus Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Conform statisticilor, rata de diagnosticare cu cancer la persoanele tinere (sub 50 de ani) a crescut în ultimii ani. Care sunt cauzele acestei situații îngrijorătoare?
„Există cauze genetice care au legătură cu configurația fiecăruia dintre noi, materialul genetic moștenit.
În situația în care în familie există cineva care a avut neoplazie, ar trebui să se investigheze înainte de vârsta pe care noi o considerăm limită pentru screening în populația generală, adică 45 de ani.
În contextul în care apare o astfel de situație la un pacient tânăr, toate rudele de sânge ar trebui să se investigheze. Dacă la noi a fost stabilit un astfel de diagnostic, va trebui să transmitem în mod foarte deschis și apăsat către rudele noastre nevoia de a se explora.
Trăim o perioadă în care suntem expuși unor multipli factori existenți în alimentație, a unor factori nocivi în mediul în care ne desfășurăm activitatea. Toți aceștia sunt factori de risc, dar niciunul dintre ei (dincolo de cel genetic moștenit), nu sunt factori definitori. Atrag atenția asupra unei situații care nu este luata in considerare de către majoritatea pacienților, să fie atenti la ceea ce produc la toaletă. Dacă un pacient observă o modificare, diaree, constipație excesiva, prezența sângelui în scaun, ori de câte ori apare ceva suspect cu ocazia actului fiziologic al defecației, ar trebui să meargǎ la investigații.
Cu ajutorul testului FIT (fecal immunochemical test), pacientul recolteazǎ câteva grame de conținut fecal si îl aduce la spital. E o manevră absolut nedureroasă, iar testul va pune în evidență existența unor particule de sânge, prezența hemoglobinei umane care trădează o leziune pe tubul digestiv.”
Cum ați descrie profilul pacientului cu cancer colorectal?
„Nu există un profil particular, putem avea surprize mai mici la un pacient cu obezitate, care poate determina prin riscul asociat un cancer de colon. Putem avea surprize mai mici la un pacient care fumează și fumatul este în acest sens un indicator, dar nu putem exclude în niciun caz un pacient care este normoponderal, care a avut o viață echilibrată, la care n-am întâlnit niciun fel de derapaj în conduita sa de viață profesională, in regimul alimentar sau in abordarea fațǎ de sport si mişcare.
Cancerul colorectal chiar poate să apară la oricine. Am întâlnit pacienți de 20 și ceva de ani, am întâlnit cancer la paciente care urmau să se căsătorească şi în investigațiile premaritale s-a identificat că este ceva în neregulă, un sindrom anemic. La analize de rutină s-a văzut că există sânge în scaun și de fapt era o tumoră de colon, fără a avea pe cineva în familie cu aceasta patologie. Aș spune că deși avem o listă consistentă de factori de risc care ne vor ajuta în viitor să ne uităm mai degrabă la aceste populații, ar fi riscant să stabilim un profil care să excludă alte categorii de pacienți pentru că și aceștia pot dezvolta cancer colorectal”, a conchis Prof. Dr. Cătălin Copăescu.
Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.
