Ziua Sentinței, dosarul ”Bombonica”. Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni cu executare
Judecătorii Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie a pronunțat primele decizii în cazul DGASPC Teleorman, în dosarul în care Liviu Dragnea a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu și fals intelectual.
Astfel, Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu și se anulează suspendarea din Dosarul Referendumul.
Astfel, se contopește pedeapsa din ”Dosarul Referendumul” cu cea din ”Dosarul Bombonica” și se stabilește pedeapsa finală de 3 ani si 6 luni de închisoare, cu executare!
Alesu Floarea, fost director general al DGASPC Teleorman, a fost condamnată la 3 ani, 7 luni și 20 de zile de închisoare cu executare.
Milos Rodica, fost director adjunct la DGASPC, condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Olguța Șefu, fost director adjunct la DGASPC, condamnată la 3 ani de inchisoare pentru abuz și și la 1 an pentru fals intelectual. Rămâne cu pedeapsa finală de 3 ani de închisoare cu suspendare.
Marineci Ionel, fost șef serviciu DGASPC, condamnat pentru abuz la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Marica Valentina Mirela, fost șef serviciu DGASPC, a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendare.
Prodana Bombonica (fosta soție a lui Liviu Dragnea): încetează procesul penal pentru abuz în serviciu și se aplică o amendă administrativă de 1000 de lei.
Balaban Constantin Claudiu, fost șef serviciu DGASPC, condamnat pentru abuz la 3 ani de închisoare și pentru fals la 1 an de închisoare. În final pedeapsa rămâne de 3 ani de închisoare cu suspendare.
Gheorghe Nicușor, fost șef serviciu DGASPC, condamnat pentru fals intelectual la 3 luni închisoare. De asemenea, a fost condamnat pentru abuz la 1 an închisoare. Pedeapsa finală rămâne de 1 an de închisoare cu suspendare.
Stoica Anisa Niculina - una dintre angajatele DGASPC - condamnată pentru fals intelectual la 3 luni închisoare. De asemenea, condamnată pentru complicitate la abuz în serviciu la 1 an de închisoare. În final, pedeapsa e de 1 an de închisoare cu suspendare.
Sunt sentințe care nu sunt definitive, pentru că pot fi contestate fie de cei condamnați, fie chiar de procurorii anticorupție.
În acest dosar, Liviu Dragnea a fost judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, în legătură cu angajarea la DGASPC Teleorman a două persoane, care de fapt lucrau pentru organizaţia PSD.
Pronunţarea sentinţei în acest dosar a fost amânată de mai multe ori, ultima dată fiind pe 8 iunie, când judecătorii au motivat că au nevoie de timp pentru a studia concluzii scrise depuse de o parte dintre inculpaţi.
CITIȚI ȘI: Reacția lui Traian Băsescu, după condamnarea primită de Liviu Dragnea. ”Trebuie să pleci acum”
La ultimul termen al procesului din 15 mai, procurorul de şedinţă a cerut pentru Liviu Dragnea pedepse orientate spre mediu prevăzut de lege, respectiv şapte ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi doi ani şi şase luni pentru instigare la fals intelectual.
De asemenea, în cazul liderului PSD, procurorul a susţinut că se impune constatarea că faptele din acest dosar sunt concurente cu cele din dosarul "Referendumul", în care Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare, astfel impunându-se anularea suspendării şi transformarea într-o pedeapsă cu executare.
Tot pedepse spre mediu au fost solicitate pentru Floarea Alesu, fost director general al DGASPC Teleorman, şi Rodica Miloş, fost director executiv adjunct al DGASPC Teleorman, pentru acuzaţiile care li se aduc.
Pentru Constantin Claudiu Balaban, şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei din municipiul Alexandria, Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, şi Valentina Mirela Marinca, la data faptelor şef al Complexului de recuperare şi coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, anchetatorii au solicitat, având în vedere că au recunoscut faptele, pedepse orientate către minimum pentru acuzaţiile din dosar.
Totodată, în cazul inculpaţilor care au dorit judecarea în procedură simplificată - Anisa Niculina Stoica, Adriana Botorogeanu (cele două angajate la DGASPC Teleorman despre care procurorii spun că lucrau de fapt la sediul Organizaţiei judeţene PSD Teleorman) şi Nicuşor Gheorghe, la data faptelor şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare -, DNA a cerut ca aceştia să fie condamnaţi la o pedeapsă orientată către minim.
În schimb, în cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorul a solicitat încetarea procesului, după ce aceasta a achitat prejudiciul în cauză.
Pe latură civilă, DNA a apreciat că fiecare inculpat trebuie să contribuie la repararea prejudiciului adus DGASPC Teleorman.
Avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a susţinut că niciun martor din dosarul DGASPC Teleorman nu spune să fi auzit de vreo instigare a lui Dragnea şi că acesta nu era abilitat să controleze Direcţia.
De asemenea, apărătorul a solicitat instanţei să aibă în vedere faptul că persoana despre care se pretinde că ar fi instigat-o Liviu Dragnea, respectiv Anisa Niculina Stoica, a precizat că nu a fost determinată în niciun fel să se angajeze şi să efectueze atribuţiile de serviciu în altă parte.
Liviu Dragnea le-a solicitat magistraţilor să fie achitat, iar în ceea ce priveşte o eventuală obligare a sa de a efectua muncă în folosul comunităţii, el a arătat că face acest lucru de 20 de ani.
"Am afirmat cu tărie nevinovăţia mea. Nu am comis absolut niciuna dintre faptele, presupusele fapte, pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu. În ceea ce priveşte munca în folosul comunităţii, eu am fost foarte clar. Am spus că sper să nu se ajungă acolo, am solicitat achitarea şi am mai spus că eu muncesc în folosul comunităţii de peste 20 de ani", a spus Dragnea la finalul procesului.
Dosarul a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017.
Pe parcursul procesului, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica şi Ionel Marineci au optat pentru a fi judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi scăderea cu o treime a pedepselor, însă ultimul dintre ei s-a răzgândit.
Conform DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman.
În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul Organizaţiei PSD Teleorman.
DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, Liviu Dragnea coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman.
Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: angajari fictive, dosarul bombonica, Liviu Dragnea, PSD, teleorman,
Dată publicare:
