Scandalul protocoalelor SRI. Autoritățile judiciare au colaborat cu structurile de informații

După ce membrii CSM au examinat răspunsurile primite de la ”entitățile din sistemul judiciar”, au comunicat că multe dintre acestea au avut și mai au în vigoare protocoale de colaborare încheiate cu structurile de informații.

De asemenea, plenul CSM urmează să ceară oficial descretizarea acestor documente, pentru a putea fi ”analizate”.

Anterior, surse au declarat pentru Știrile ProTV că CSM a avut un protocol de colaborare cu SRI semnat în anul 2012, care ar fi fost denunțat chiar de către CSM în 2017. De asemenea, un protocol cu SRI ar fi fost încheiat și cu ÎCCJ.

Aceleași surse mai spus că o înțelegere asemănătoare ar fi fost încheiată între Inspecția Judiciară și SRI în 2016.

Citește și

Tăriceanu solicită CSAT să se sesizeze în legătură cu protocolul DNA-SRI. Kovesi: „A fost aplicat ani de zile”

Între timp, unul din aceste protocoale a fost desecretizat. Este vorba despre cel încheiat între SRI și Parchetul General.

Trebuie stabilit dacă aceste protocoale au respectat legea sau dacă s-a depășit în vreun fel sfera legală și s-au comis abuzuri.

Vicepreședintele CSM, fost șef al DIICOT în 2009, spunea că instituția pe care o conducea avea un astfel de protocol, însă nu s-au comis abuzuri și nu s-a acționat ”obscur” în niciuna din cauze.

Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România a avut o reacție mai dură, afirmând că nu există justiție cu acte secrete, astfel că toate aceste protocoale ar trebui să fie publice

Sinteza declarațiilor făcute în cadrul ședinței CSM de miercuri, 4 aprilie:

- S-a făcut o solicitare la nivelul CSM către toate entitățile din sistemul judiciar, în ideea de a ne comunica și a ne pune la dispoziție în forma scrisă toate protocoalele încheiate cu structurile de informații din anul 2005 până la zi.

- Am primit corespondență de la entități din sistemul juciciar, care au comunicat că au existat și există sau au fost denunțate astfel de protocoale cu structuri de infirmații, după cum urmează: Parchetul de pe Înalta Curte de Casație, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, precum și la nivelul CSM, însă acest protocol a fost denunțat în anul 2017 de către vechea conducere a Consiliului.

- Tot ce am primit până acum, nu sunt atașate protocoalele în forma lor scrisă.

- Să insistăm sa primim toate aceste protocoale.

- Mare parte din aceste protocoale nu mai sunt în vigoare, au fost denunțate de părți.

- Există însă unele care sunt în continuare în vigoare.

- Deși sunt membru al CSM, nu am dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care crede că este necesar să se solicite descretizarea acelor protocoale care sunt încheiate de autorități din sistemul judiciar cu atribuțiile lor, pentru a putea să facem o analiză în cadrul plenului, deci este o chestiune de procedură.

Pe 20 martie, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a cerut suplimentarea ordinii de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu un punct referitor la discutarea protocoalelor încheiate cu SRI.

Tarcea a explicat atunci că pe ea o interesează în special dacă aceste protocoale există, de cine au fost încheiate şi data la care au fost încheiate.

"Pe mine, la această oră, nu mă interesează neapărat declasificarea acestor protocoale. Mă interesează dacă aceste protocoale există, de către cine au fost încheiate, data la care au fost încheiate, legalitatea lor, persoanele care le-au încheiat şi le-au semnat şi dacă au fost sau nu înnoite. Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară.

Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare, există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi pot rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi, până când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea", a precizat preşedintele Instanţei supreme, conform Agerpres.

În acest context, plenul CSM a decis transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, către Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

Pe 19 martie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îi solicita procurorului general Augustin Lazăr desecretizarea protocoalelor încheiate între structurile de Parchet şi Serviciul Român de Informaţii (SRI).

"În data de 19 martie 2018, ministrul Justiţiei (...) a solicitat domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în baza prerogativelor constituţionale şi a competenţelor legale, comunicarea următoarelor aspecte: dacă şi câte protocoale secrete au fost încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe de o parte, şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte; data încheierii şi semnatarii respectivelor protocoale; demararea procedurii legale de desecretizare a conţinutului acestora", preciza, la acea dată, Ministerul Justiţiei.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale