Proiectul de modificare a OUG 7 a fost pus în dezbatere publică

62025430
Pro TV

Proiectul de modificare a OUG 7 a fost pus în dezbatere publică luni, conform Notei de fundamentare, apreciindu-se că tensiunile existente pot fi înlăturate prin intervenţia legislativă imediată asupra prevederilor care au provocat nemulţumiri.

"În prezent, aceste nemulţumiri ale unor membri ai corpului magistraţilor afectează funcţionarea optimă a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea şi generează pericolul de dezbinare a societăţii, în contextul general de neînţelegere", se arată în document, potrivit News.ro.

Proiectul propune modificarea art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prin revenirea la forma pe care a avut-o acest text normativ anterior modificării operate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019. În forma modificată de OUG, articolul 54 prevedea că judecătorii, alături de procurori, pot deveni procurori de rang înalt şi că avizul nu îl mai dă Secţia pentru procurori, ci plenul CSM. Prin proiectul pus în dezbatere, se revine la prevederea anterioară, conform căreia doar procurorii pot deveni procurori de rang înalt, iar avizul îl va da în continuare Secţia de procurori a CSM.

Alineatul (1) al articolului 54 va avea următorul cuprins: "„(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

De asemenea, proiectul se referă la abrogarea prevederilor referitoare la interzicerea delegării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României; corelativ acestei intervenţii legislative, se impune şi abrogarea dispoziţiilor tranzitorii ale art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019.

"Articolul 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019, se abrogă", se arată în pfroiectul de modificare.

Vor fi modificate prevederile referitoare la cazul de eliberare din funcţie a magistraţilor prevăzut de art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, prin revenirea la soluţia legislativă anterioară.

"Totodată, ţinând cont de importanţa procesului de informatizare a sistemului judiciar pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, proces care nu se poate realiza fără asigurarea resursei umane înalt calificate în domeniu, se impune luarea unor măsuri legislative în regim de urgenţă pentru salarizarea corespunzătoare a specialiştilor IT din acest sistem. În acest sens, proiectul de ordonanţă de urgenţă propune revenirea în materia salarizării specialiştilor IT din sistemul judiciar la soluţia legislativă cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în forma acesteia anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, soluţie care asigură totodată şi un regim uniform de salarizare a acestora. Astfel, proiectul de ordonanţă de urgenţă prevede completarea art. 120 din Legea nr. 304/2004 cu un număr de două alineate referitoare la regimul de salarizare pentru această categorie de personal", se mi menţionează în nota de fundamentare.

De asemenea, "ţinând seama de faptul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că "acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători, procurori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar", fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anterioară care prevedea calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare a ministrului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în scopul corelării reglementării din materia răspunderii disciplinare, se impune eliminarea dispoziţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a prerogativelor decurgând din calitatea de titulari ai acţiunii disciplinare [prin modificarea art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004]".

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO EXCLUSIV REPORTAJ | Camp Nou și-a pierdut farmecul?! Cum s-a transformat casa Barcelonei
FOTO EXCLUSIV REPORTAJ | Camp Nou și-a pierdut farmecul?! Cum s-a transformat casa Barcelonei
Citește și...
Cristian Anton, șeful ARR prins cu șpăgi de 500.000 de euro în cutii de pantofi, vrea în libertate. Cum lua mită

Directorul general al Autorităţii Rutiere Române (ARR), Cristian Anton, prins cu șpăgi de 500.000 de euro în cutii de pantofi, a cerut la Tribunalul Cluj să fie eliberat din arestul preventiv.

Călin Georgescu a ajuns la instanţa supremă, în dosarul de acţiuni împotriva ordinii constituţionale

Fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu a ajuns, marţi, în faţa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care el, Horaţiu Potra şi alţi 20 de inculpaţi sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. 

Fraudă de 20 milioane euro descoperită de Parchetul European în România. În afacere este implicat și un angajat guvernamental

O grupare infracțională cu ramificații în mai multe țări europene a fraudat bugetul Uniunii Europene cu 20 milioane de euro, după ce a obținut ilegal fonduri pentru proiecte industriale în România. În afacere este implicat și un funcționar public.

Recomandări
Topul scumpirilor în România. Efectele complete ale războiului din Iran se vor vedea în prețuri abia de luna aceasta

Scumpirea carburanților se vede deja în inflație. Potrivit Institutului Național de Statistică, rata anuală s-a apropiat din nou de 10%, în martie. 

Ce tipuri de medicamente vrea să România să obțină de la Pfizer în locul vaccinurilor anti-COVID

Ministerul Sănătății intră la negocieri vitale cu compania Pfizer. Statul român încearca să obțină medicamente inovatoare în locul vaccinurilor anti-COVID pe care nu le-a mai cumpărat.

Cum se va desfășura votul crucial al PSD pe 20 aprilie. „Manipularea” lui Sorin Grindeanu, contestată și de social-democrați

Soarta coaliției de la guvernare se decide in următoarele zile. Luni, pe 20 aprilie, cei din PSD vor vota dacă rămân sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan.