Legea pensiilor private, atacată la Curtea Constituțională. „E proprietate privată, statul doar supraveghează”

Instituția argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu dispoziţiile art. 27 lit. b) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, a hotărât cu unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind plata pensiilor private - (PL-x nr. 320/2025), în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) - (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 24, art. 44 şi art. 53”, a transmis, joi, ICCJ.

Instanţa consideră că Legea privind plata pensiilor private încalcă dreptul la proprietate privată, dar şi principiului legalităţii, al securităţii raporturilor juridice şi al încrederii legitime.

Statul supraveghează

ICCJ consideră că participantul la un fond de pensii este proprietarul exclusiv al activului personal din contul său, format ca urmare a contribuţiilor plătite.

„Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active”, au transmis magistraţii.

Ei susţin că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit.

„În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că «dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă». Referitor la dreptul la pensie, instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa faptul că acesta poate fi asimilat unui drept de proprietate”, a precizat ICCJ.

Înalta Curte a transmis că justificările invocate în expunerea de motive – creşterea sumelor acumulate şi perspectiva valurilor de pensionare după 2030 – nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţii şi nu legitimează restrângerea exercitării dreptului de proprietate şi a libertăţii contractuale.

„Astfel, potrivit expunerii de motive, elaborarea şi adoptarea Legii privind plata pensiilor private este justificată pe de o parte de acumularea unor sume tot mai mari în conturile individuale ale participanţilor, pe care aceştia le solicită ca plată unică sau eşalonată, iar pe de altă parte de situaţia demografică în care cele mai însemnate valori eligibile la plată sunt aşteptate începând cu anul 2030, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare de un număr însemnat de participanţi la fondurile de pensii private. În ceea ce priveşte situaţia actuală, se arată că, potrivit legislaţiei în vigoare la acest moment, participantul care îndeplineşte condiţiile de pensionare primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate pe o durată de maximum 5 ani”, a mai transmis sursa citată.

Neclaritățile din lege

Purtătorul de cuvânt al Instanţei supreme, Victor Alistar, a enumerat aspectele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în dezbaterile din cadrul Secţiilor Unite:

• primul aspect de neconstituţionalitate se referă la încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de articolul 44 din Constituţie şi al principiului proporţionalităţii prevăzute de articolul 53 din Constituţie. Astfel, obligarea titularilor care îndeplinesc condiţii pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie un contract de plată cu un fond de plată autorizat. Lipsirea acestora de posibilitatea de a retrage integral activul personal. Limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către cei care au contribuit. Restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare care s-ar da din acest fond. - Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privat al cetăţenilor, pentru că toate acestea reprezintă o obligaţie şi nu o opţiune a lor ca proprietari ai acelui fond de pensie.

Prevederile legii

Spre deosebire de proiectul discutat inițial de guvern, suma care va putea fi retrasă imediat după pensionare va fi de 30% din toți banii acumulați. Ce rămâne se va putea împărți pe o perioadă de opt ani. Banii scoși vor fi, însă, impozitați.

Noile reguli sunt valabile pentru toate pensiile private. Pentru Pilon II, adică obligatorii, III - cele facultative și IV - cele ocupaționale.

Tranșa de bani ce va putea fi retrasă din contul de pensie privată imediat după pensionare este de 30%.

Restul banilor vor putea fi încasați, eșalonat, în tranșe lunare, pe o perioadă de minimum 8 ani, nu pe 10 ani, cum era anterior. Singurii care vor putea să încaseze toți banii odată sunt pensionarii care au acumulat mai puțin de 15.372 de lei în conturile personale. Pensiile, de asemenea, pot fi virate în tranșe egale sau viager. În cazul distribuirii viagere, în cazul în care la final (în caz de deces) mai rămâne vreo sumă, ea nu va fi moștenită de rude.

Opţiunea este prevăzută în contractul de plată.

În cazul sumei încasate integral se aplică CASS pe suma totală - 3.000 de lei și apoi 10% pe suma rămasă după plata CASS.

Exemplu de calcul

Exemplu de calcul pentru o pensie de 4.500 lei:

Calcul CASS:

Suma de la care se reține CASS: (4.500 lei - 3.000 lei = 1.500 lei).

Valoarea CASS: (1.500 lei/10), 150 de lei.

Calcul Impozit pe venit:

Suma din care se calculează impozitul: (4.500 lei - 150 lei (CASS) = 4.350 lei).

Suma impozabilă din pensie: (4.350 lei - 3.000 lei = 1.350 lei).

Valoarea impozitului: (1.350 lei/10) - 135,5 lei.

Pensia netă finală: 4.350 lei - 135 lei = 4.215 lei

AUR a votat „împotrivă”, POT s-a abținut

S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri. La vot, POT s-a abţinut să voteze proiectul de lege, iar parlamentarii AUR a votat împotrivă.

Deputatul AUR Ramona-Ioana Bruynseels a afirmat că cei care câştigă din acest proiect de lege sunt administratorii privaţi de pensii iar siguranţa Pilonului 2 este ”doar aparentă”, pentru că investiţia în titluri de stat poate să dea rateuri, pe modelul Greciei.

„Structura actuală protejează statul, nu protejează oamenii, cei care au cotizat. Chiar aici s-a ajuns, să vă lăcomiţi la banii oamenilor şi aceştia să nu îşi poată retrage banii când vor ei”, a mai spus deputatul AUR.

AUR anunța că sesizează joi Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, considerând că ” prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II şi III!”.

În opinia reprezentanţilor AUR, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevăraţii beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, câştigând cât mai mulţi bani dacă aceştia rămân cât mai mult timp în conturi, dar principalul câştigător este statul român care ”a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriaşe”.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Mercedes s-a dat peste cap pentru noul C-Class: ”Cel mai puternic și mai sportiv pe care l-am făcut vreodată”