Fugarii de lux ar putea ajunge în pușcăriile din România. Instanțele străine nu mai pot refuza predarea condamnaților
Fugarii români care au fost condamnați în România nu vor mai putea să-și execute pedepsele într-o altă țară fără acordul autorităților de la noi. Este decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene și are putere de lege pentru toate țările membre.
Ministerul Justiției spune că va analiza dacă această decizie se poate aplica și retroactiv, dar experții consideră că sunt șanse mici ca acest lucru să se întâmple.
Dar, chiar și așa, autoritățile din statele Uniunii pot refuza în continuare predarea celor condamnați aici și prinși în altă parte.
Decizia a fost dată după ce Curtea de Apel București a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene clarificări privind normele europene referitoare la executarea mandatelor europene de arestare.
România a mers la Curtea de Justiție a UE pentru repatrierea condamnaților
Totul a pornit de la cazul unui cetățean român condamnat definitiv la noi în țară, și pe care autoritățile italiene au refuzat să îl predea autorităților noastre.
În schimb, au hotărât ca persoana să execute pedeapsa în Italia. Instanța Uniunii a decis joi:
„Instanțele judecătorești ale statului membru care refuză executarea mandatului european de arestare pentru ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul acestui stat trebuie să obțină consimțământul instanțelor din statul membru emitent pentru preluarea executării pedepsei pronunțate în acest din urmă stat. (...) Fără acest consimțământ (...) persoana în cauză trebuie predată.”
România va trebui să emită un certificat prin care să arate că este de acord cu executarea pedepsei în țara în care a ajuns fugarul.
Oana Țoiu, ministrul de Externe: „Înseamnă dreptul României de a refuza ca o pedeapsă a unui cetățean român care a primit o sentință pe teritoriul României să fie executată în alt stat membru.”
Recuperarea fugarilor de lux, blocată de instanțele din străinătate
În ultimii ani, mai multe mandate de arestare europene emise de România nu au fost puse în aplicare de autoritățile din străinătate.
Fugarii au executat acolo pedepsele, uneori scurtate de instanțele locale.
În cazul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, o instanță italiană a recunoscut pedeapsa dată în România de patru ani de închisoare și a hotărât să o execute în Peninsulă. Numai că Bica a petrecut doar puțin peste două luni în arest la domiciliu, nu după gratii.
Însă, în situația în care autoritățile de peste hotare nu recunosc mandatul european și invocă alte motive pentru care refuză trimiterea în țară, de exemplu probleme de sănătate sau condițiile din penitenciarele de la noi, noua decizie a instanței UE nu se va putea aplica, așa că țările membre nu vor fi obligate să ceară consimțământul României.
Decizia nu se aplică în cazul fugarilor care au părăsit deja țara
Și nici retroactiv nu se poate pune în aplicare această decizie, decât în anumite condiții.
Radu Marinescu, ministrul Justiției: „Vom examina toate situațiile juridice concret. Pentru situațiile deja consumate, analizăm în ce măsură instrumentul juridic apărut ieri, hotărârea Curții de Justiție a UE, poate să fie utilizat pentru noi demersuri.”
Bogdan Buneci, avocat: „Din punctul meu de vedere, nu se poate aplica retroactiv, doar în situația în care se emite un nou mandat de arestare în ce privește executarea pedepsei. Dar dacă inițial, la primul mandat, acesta nu a fost admis și persoana nu a fost extrădată, șansele sunt destul de mici ca ulterior, la al doilea mandat de arestare, persoana respectivă să fie predată în țara de unde se cere.”
Decizia dată de instanța Uniunii Europene este obligatorie pentru statele membre.
Etichete: Curtea de Justitie a Uniunii Europene, decizie, fugari, romani,
Dată publicare:
