Concluzia Comisiei de la Veneţia: Imunitate prea mare acordată magistraţilor
Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în materie constituţională, a recomandat luni desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ”ca prim pas urgent” în cadrul procesului de reformare a justiţiei.
În raport, Comisia a transmis că ”salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT și înțelege că primul pas urgent în această reformă este desființarea SIIJ”.
De asemenea, Comisia de la Veneţia atrage atenţia că amendamentele adoptate în Camera Deputaţilor la legea de desfiinţare a SIIJ ridică semne de întrebare „atât pe conţinut, cât şi pe procedură”.
Avizul Comisiei de la Veneția este disponibil integral AICI.
„Comisia de la Veneţia doreşte să sublinieze că desfiinţarea Secţiei Speciale este doar un prim pas în procesul de reformă şi că încurajează autorităţile române să continue cu un proces de reformă mai larg”, se mai precizează în comunicat.
Recomandările Comisiei de la Veneția
În acest context, recomandările Comisiei de la Veneția sunt următoarele:
►Articolul 4 al Amendamentelor Camerei Deputaților introduce un nou tip de inviolabilitate pentru judecători și procurori într-un domeniu foarte sensibil (ancheta penală), care merge mult dincolo de imunitatea funcțională, și de aceea trebuie eliminată.
►Articolul 6 al Amendamentelor Camerei Deputaților (în linie cu articolul 4) atribuie o nouă competență Consiliului Superior al Magistraturii prin aceea că dă secției corespunzătoare a CSM competență exclusivă să decidă cu privire la acțiuni în materie penală împotriva judecătorilor și procurorilor, competență care nu ar trebui acordată. Procesele penale care se găsesc în afara limitelor imunității funcționale nu ar trebui să intre în competența CSM și ar trebui să fie înaintate direct instanțelor competente, fără un screening prealabil al CSM.
►Plângerile vexatorii (adesea plângeri penale) introduse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor ar trebui să fie soluționate de parchetele obișnuite. Această chestiune trebuie privită ca un subiect care are nevoie urgentă de reformă.
Avizul Comisiei a fost solicitat de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, în 29 martie, după ce Camera Deputaţilor a adoptat amendamentul care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.
Situația SIIJ, criticată și de Comisia Europeană
Luna trecută, în raportul privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), Comisia Europeană a criticat faptul că nu a fost desființată Secția specială de investigare a magistraților.
"La subiectul desfiinţării SIIJ, este de remarcat faptul că, în cadrul raportului, Comisia apreciază proiectul de lege propus de Guvern şi trimis către Parlament. Se observă că nu se referă în acest raport, în niciun fel, membrii Comisiei, la necesitatea impunerii unor garanţii suplimentare odată cu desfiinţarea SIIJ. Este o chestiune pe care aş vrea să o pun în context local, pentru că, în urma deciziei CJUE din 18 mai 2021, deja instanţele noastre judecătoreşti au început să dea anumite soluţii. Mă refer la Curtea de Apel Piteşti, potrivit căreia înfiinţarea SIIJ nu se justifică şi chestiunile acestea implică foarte multe complicaţii pe viitor. Nu putem aştepta de la CJUE să ne rezolve problemele interne. Ni s-a lăsat toată libertatea să facem acest lucru. De asemenea, nu putem aştepta doar de la Justiţie de a ne rezolva aceste probleme. Ca atare, este foarte important, ca politicieni, să găsim soluţii pentru desfiinţarea grabnică a acestei SIIJ. Eu consider în continuare că proiectul Guvernului este cel corect şi voi încerca să îi conving pe colegii parlamentari să meargă pe această soluţie. Este important să reuşim să desfiinţăm această secţie", afirma ministrul Justiţiei, Stelian Ion, după publicarea raportului.
Activitatea Comisiei de la Veneția
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
A fost creată în 1990, după căderea Zidului Berlinului, într-o perioadă de nevoie urgentă de asistență constituțională în Europa Centrală și de Est.
Principala sarcină a Comisiei de la Veneția este de a acorda asistență și consiliere țărilor individuale în probleme constituționale pentru a îmbunătăți funcționarea instituțiilor democratice și protecția drepturilor omului.
Accentul principal al activității Comisiei de la Veneția se referă la proiectele de constituții și amendamente constituționale, însă Comisia acoperă și legea para-constituțională, adică legi apropiate de Constituție, cum ar fi legislația minorităților sau legea electorală.
La solicitarea unei curți constituționale, Comisia de la Veneția adoptă, cu titlu consultativ, Avize amicus curiae asupra unor chestiuni de drept constituțional comparat și internațional.
