CCR: Există conflict juridic între Parlament şi ICCJ pe tema completurilor specializate
Curtea Constituţională a României a stabilit, miercuri, că există un conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.
Sursele au menţionat că dosarele care nu au avut o decizie definitivă până la 1 ianuarie 2019 vor fi rejudecate de completurile de cinci judecători de la ICCJ. Decizia a fost luată cu majoritate.
Cauzele care nu au decizii definitive ar urma să fie rejudecate de completuri specializate în fapte de corupție. Astfel, decizia în dosarul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive nu ar urma să fie afectată, pentru că e vorba despre o decizie definitivă dată de un complet de 5 judecători.
Pe de altă parte, în funcție de ce vor scrie judecătorii CCR în motivare, Mazăre ar putea fi printre cei care să ceară rejudecarea procesului, deoarece a fost condamnat definifiv de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte.
Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de preşedinte delegat al Camerei Deputaţilor.
Pronunţarea în acest dosar a fost amânată de 5 ori până în prezent.
Cererea a fost depusă în 22 martie de către Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea, aflat în concediu cu probleme medicale, i-a delegat atribuţiile.
Sesizarea vizează lipsa completurilor de 3 judecători specializate în fapte de corupţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Florin Iordache reclamă ”refuzul explicit al ICCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament şi substituirea în acest mod, implicit, autorităţii legiuitoare prin neconstituirea, în cadrul Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de completuri de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor asimilate”.
Şefa ICCJ Cristina Tarcea i-a scris preşedintelui Curţii Constituţionale că Austria este singurul stat afiliat Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE care are complete specializate în cauze de corupţie.
Tarcea îi transmite lui Dorneanu că a adresat următoarea întrebare Reţelei Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din UE: "Dispuneţi la nivelul Curţii Supreme sau la nivelul altor instaanţe naţionale de complete specializate în cauze de corupţie?".
Ea spune că până la termenul de 17 aprilie a primit 19 răspunsuri.
Din aceste răspunsuri, a rezultat că 13 state nu au deloc complete specializate în cauze de corupţie.
Alte cinci state nu au complete specializate în cauze de corupţie la nivelul Curţii Supreme, dar la nivelul altor instanţe au complete sau judecători specializaţi în cauze de corupţie.
Austria este singurul stat UE care are astfel de completuri.
PNL a cerut Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, considerând că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile legii fundamentale, motiv pentru care liberalii au înaintat şi o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect.
În 20 mai, CCR a respins sesizarea PNL şi a stabilit că Florin Iordache avea dreptul de a sesiza existenţa unui conflict de natură constituţională.
Chestiunea lipsei completurilor specializate de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost ridicată şi de către avocaţii liderului PSD, Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. Între timp, însă, Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani şi şase luni de închisoare.
Sursa: Pro TV
Etichete: CCR, curtea constitutionala, coruptie, florin iordache, completuri,
Dată publicare:
03-07-2019 16:34
