Casa de asigurări de sănătate, transformată în reţea mafiotă. Relaţiile cu lumea politică
Casă de Asigurări de Sănătate a muncipiului Bucureşti s-a transformat într-o organizaţie de tip mafiot când a furat 3 milioane de euro destinaţi bolnavilor, susţin procurorii DNA.
Procurorii îi acuză pe şefii instituţiei, arestaţi la sfârşitul săptămânii trecute că percepeau taxe de protecţie de la patronii firmelor de îngrijiri medicale la domiciliu. Şi intermediarii - avocaţi sau oameni de afaceri influenţi - susţin anchetatorii - ar fi primit comisioane lunare doar pentru că fraudele să fie ascunse şi dosarele fictive să fie decontate. În tot acest timp, suferinzii s-au luptat singuri cu boală, deşi ar fi avut dreptul să fie îngrijiţi de stat.
Avocaţi şi oameni de afaceri influenţi deopotrivă sunt acuzaţi ar fi implicaţi în falsificarea dosarelor de îngrijiri la domiciliu care erau decontate cu prioritate. Iar falsurile se făceau chiar în sediul instituţiei, spun procurorii DNA.
"Dosarele cu acte false au fost depuse în prezenţa directorilor, avocaţii semnând în fals zeci de împuterniciri avocaţiale, în aria vizuală a camerelor de supraveghere din C.A.S.M.B.", se arată în referatul de arestare.
Îngrijirea la domiciliu ar fi devenit o adevărată industrie în care funcţionarii îi batjocoreau pe cei ţintuiţi la pat, unii aflaţi pe moarte, pentru a deconta prioritar dosarele fictive. Un martor al acuzării susţine că 80 la sută din cheltuielile pentru îngrijirile la domiciliu erau decontate fraudulos.
Reprezentanţii firmelor care cereau bani din bugetul asigurărilor de sănătate pentru pacienţii reali pe care i-au îngrijit cu adevărat susţin că au fost ameninţaţi să plătească şpăgi pentru că aşa funcţionează sistemul şi dacă nu plătesc parandaratul sunt scoşi de pe piaţă.
“Sumele de bani pretinse au fost cuantificate în formă unui procent de 10-20% din decontările lunare din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. În schimbul foloaselor pretinse, funcţionarii în cauza au promis protecţie”, se afirmă în referatul de arestare)
Protecţia însemna nu doar decontarea cu prioritate a unor servicii ce nu au fost prestate niciodată, ci şi stoparea oricăror controale ce ar fi putut duce la descoperirea fraudelor. De asta s-ar fi ocupat personal preşedintele destituit al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
"Marian BURCEA - susţin procurorii SNA - ar fi transmis că regulile concurenţei pe piaţă nu erau aplicabile, întrucât preşedintele C.N.A.S. avea obligaţii politice".
Iar unul dintre cei mai influenţi intermediari pare să fi fost finul fostului director al SRI, George Maior. Sergiu Ciobanu este un prieten apropiat al familiei Burcea şi insistă să primească şi el şpăgi pentru intervenţiile făcute la şeful CNAS. Într-una dintre interceptările din dosar, Ciobanu se laudă cu influenţă să asupra fostului ministru de interne Dan Nica, dar şi asupra şefilor Academiei Naţionale de Informaţii.
Toţi cei 13 funcţionari, intermediari şi oameni de afaceri arestaţi preventiv vineri noaptea pentru fraudele de la casele de asigurări de sănătate au contestat decizia Curţii de Apel Bucureşti.
