Preşedintele CNAS şi şeful CASMB, arestaţi 30 de zile pentru abuz în serviciu
Marian Burcea, presedintele ''Casei Nationale de Asigurari de Sanatate'' si Ovidiu Munteanu, seful ''Casei de Asigurari a Muncipiului Bucuresti'', au fost arestati 30 de zile pentru abuz in serviciu.
Alaturi de ei, judecatorii Curtii de Apel au trimis dupa gratii alti 10 suspecti in cel mai amplu dosar de coruptie instrumentat de DNA in domeniul sanatatii.
Milioane de euro au fost decontate ilegal prin ''Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate'', noteaza .anchetatorii, care prezinta pas cu pas modul de operare al celor implicati, functionari CNAS, directori, medici si avocati.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Potrivit procurorilor, toţi ar fi închis ochii la o fraudă de proporţii, făcută pe seama bolnavilor. Anchetatorii susţin că grupul infracţional ar fi fost constituit de trei dintre suspecte în luna ianuarie a anului trecut.
"Nu am nimic de declarat. Vreau să spun familiei prietenilor că nu i-am făcut de ras să aibă încredere în mine”, a spus șeful CNAS, Marian Burcea, după ce a aflat vestea.
350 de bolnavi ar fi adus în conturile mai multor firme de asistenţă medicală la domiciliu 3 milioane de euro, sub formă de câştiguri nemeritate.
Dosarele lor medicale erau validate de Casă de Asigurări de sănătate, iar banii plecau de la stat către societăţile comerciale care ar fi trebuit să îi îngrijească pe aşa-zişii bolnavi. De fapt, niciun pacient nu ar fi beneficiat de ajutor real.
Procurorii anticorupţie spun că firmele care asigurau asistenţă medicală la domiciliu aveau rolul de a ″... a racola asiguraţi fără pretenţii sau nevoi medicale reale, de cele mai multe ori prin coruperea cadrelor medicale din spitale, de a întocmi dosare medicale cu menţiuni nereale, în vederea depunerii lor la C.A.S.M.B., pentru decontarea unor prestaţii nereale.” (Sursă: Dosarul DNA)
Apoi, dosarele ajungeau la Casă de Asigurări de Sănătate unde, acuză procurorii, 3 funcţionare aprobau decontarea actelor false. Aceleaşi persoane ar fi stabilit şi criteriile în baza cărora unui pacient i se aprobă solicitarea. Astfel, au fost lăsaţi la urmă oamenii care chiar aveau nevoie de ajutor.
Procurorii au interceptat un medic chiar în momentul în care se plângea de acest sistem criminal. “Nu este corect faţă de pacientul care are cancer şi mai are câteva zile de trăit şi-i pe patul de moarte... Dacă tot sunt bani, atunci să vedem spre cine directionam banii ăştia” (Sursă: Dosarul DNA).
Unul dintre directorii CASMB a acceptat să colaboreze cu procurorii DNA cărora le-a mărturisit sub jurmânt că mulţi dintre colegi ar fi cerut şpăgi din partea firmelor specializate în îngrijirea medicală la domicliu. Și de aceea ar fi fost nevoite să deconteze şi dosare fictive.
Acestea nu sunt însă singurele acuzaţii. Procurorii spun că s-au decontat fictiv şi medicamente, iar pagubă este uriaşă, de 7 milioane de euro în nici doi ani. Unul dintre cei suspectaţi este chiar preşedintele demis al Casei Naţionale de Sănătate, Marian Burcea.
Pe lista faptelor de corupţie, procurorii au notat şi intervenţiile făcute pe lângă şefii casei de asigurări de sănătate de diverse persoane doar că să scape de controale.
Sergiu Ciobanu este patronul unei companii şi este suspectat că s-a folosit de relaţia pe care o are cu George Maior, fostul şef al SRI, căruia îi este fin, că să intervină pentru o firma. Acum este acuzat de trafic de influenţă.
''Ion Andreea mi-a spus că a efectuat solicitări către CNAS în legătură cu un control la firma ei. M-a rugat să o ajut să între în audienţă la Burcea. Burcea a primit-o la rugămintea mea", a mărturisit Ciobanu în faţă judecătorului, unde a recunoscut că după intervenţie a primit bani, dar nu sub formă de şpagă, ci de împrumut.
Procurorii le verifică toate averile pentru a le pune sub sechestru. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, vor fi condamnaţi să acopere pagubele aduse la bugetul asigurărilor de sănătate.