Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale
Călin Georgescu, a fost trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de acțiuni contra ordinii constituționale. Alături de el sunt acuzați Horațiu Potra și zeci de mercenari.
Procurorul general al Romaniei susține că acuzațiile care le sunt aduse ar fi dovada că România a fost și este ținta unui război hibrid declanșat cu ani în urmă de Federația Rusă.
Acuzația legată de comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale se regăsește în articolul 397 din Codul Penal, iar înțelesul ei colocvial este de „lovitură de stat”.
Art. 397
Acţiuni împotriva ordinii constituţionale
(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Alături de el, au fost trimise în judecată alte 21 de persoane, inclusiv Horaţiu Potra şi fiul acestuia.
Conform anchetatorilor, în timpul anchetei, Călin Georgescu s-a prevalat de dreptul la tăcere.
Horaţiu Potra, cu mandat de arestare în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, instigare publică.
Fiul lui Horaţiu Potra, Dorian, arestat şi el în lipsă, este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, iar o altă rudă a lui Potra este trimisă în judecată tot pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
”Inculpaţii Georgescu Călin şi Potra Horaţiu au pus în discuţie un plan conform căruia acesta din urmă, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare urmau să desfăşoare în data de 08 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă, strategia urmărind, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, afirmă anchetatorii.
Călin Georgescu este identificat ca fiind autorul intelectual al întregului plan de preluare a pârghiilor de putere.
”Specificul acţional ce caracterizează conduita inculpatului Georgescu Călin nu este unul întâmplător, ci cristalizează teza că acesta este autorul intelectual al întregului plan de preluare prin mijloace violente a pârghiilor de putere, având ascendent inclusiv asupra lui Potra Horaţiu, acesta îndeplinind negreşit şi întocmai dispoziţiile sale, membrii grupării aşteptând semnalul trasat de către candidat, prin intermediul reţelelor de socializare, astfel cum Potra Horaţiu le-a transmis pe grupurile de mesagerie electronică relevante DRC şi RALF”, subliniază procurorii.
Precizările Parchetului ICCJ
”În continuarea comunicatelor de presă din 26 februarie 2025, 1 august 2025 şi 4 august 2025, procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus trimiterea în judecată a 22 de inculpaţi:
- un inculpat (trimis în judecată în altă cauză) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale);
- un inculpat (arestat preventiv în lipsă), sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică;
- doi inculpaţi (arestaţi preventiv în lipsă), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
- doi inculpaţi (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
- 16 inculpaţi (sub controlul judiciar) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale”, a anunţat marţi Parchetul ICCJ.
Conform anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul Hotărârii nr. 32 din data 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României prin care s-a dispus anularea alegerilor prezidenţiale din România din anul 2024, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 2024, între orele 10:51 - 12:01, ”primul inculpat, fost candidat la respectivele alegeri, s-a întâlnit pe raza localităţii Ciolpani, jud. Ilfov, în incinta unui centru de echitaţie, în condiţii de clandestinitate, cu cel de-al doilea inculpat (mercenar cu activitate în zone de conflict internaţional şi implicare în activităţi de recrutare şi instruire paramilitară, de a cărui susţinere s-a bucurat pe perioada derulării campaniei electorale precum şi anterior, în scopul pregătirii acesteia)”
Potrivit comunicatului, ”cei doi inculpaţi (Călin Georgescu şi Horaţiu Potra - n.r.) au pus în discuţie un plan conform căruia al doilea inculpat, împreună cu persoane din cercul său relaţional, cu pregătire militară sau capacităţi operative specifice pregătirii militare, urmau să desfăşoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul Bucureşti, în contextul unor acţiuni de protest, acţiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului paşnic al acţiunilor de protest în manifestaţii caracterizate prin violenţă. Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”.
Referitor la Călin Georgescu, procurorii au evidenţiat că acţiunile acestuia, materializate în organizarea în condiţii de clandestinitate a întâlnirii şi în discutarea planului privind conduita de urmat, ţinând cont de toate circumstanţele reale şi personale, de relaţiile anterioare dintre inculpaţi, şi demersul de contactare a liderului unei organizaţii radical-naţionaliste, cu mesajul că în ziua următoare va transmite susţinătorilor săi un îndemn acţional concret, precum şi comunicarea de informaţii false cu caracter alarmist şi potenţial manipulator şi adresarea unor îndemnuri vizând continuarea votului – în ciuda deciziei de anulare a alegerilor, în cadrul unei emisiuni difuzată de un post de televiziune în seara zilei de 7 decembrie 2024, au întreţinut, respectiv întărit rezoluţia infracţională a celui de-al doilea inculpat”.
Procurorii mai arată că Potra a organizat/coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, iar în cadrul acestuia s-a stabilit deplasarea spre municipiul Bucureşti cu 7 autoturisme, urmând ca, după ajungerea în capitală, membrii săi să declanşeze proteste împotriva organelor care exercită autoritatea de stat, apte să atragă angrenarea şi largul suport al populaţiei. Protestele urmau a fi deturnate în acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă a primului inculpat, în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept, punând în pericol siguranţa naţională.
”Subsecvent, în operaţionalizarea planului infracţional, în aceeaşi zi de 7 decembrie 2024, după organizarea modului de deplasare şi asigurarea logisticii, constând în autoturisme şi un număr însemnat de obiecte periculoase, precum cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, a două pistoale şi a unui număr total de 65 de materiale pirotehnice din categoria F4 (cele mai periculoase dintre cele permise pentru uz profesional, având un conţinut mare de substanţă explozivă cu potential de a produce explozii puternice, răni grave sau deces, incendii sau pagube materiale semnificative), grupul a început deplasarea, în mod organizat, spre municipiul Bucureşti.
Ca urmare a unui apel efectuat la Serviciul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112, s-a procedat la efectuarea unor filtre de poliţie care, în noaptea de 7/8 decembrie 2024, în intervalul orar 01.30 - 03.00, au reuşit depistarea şi oprirea în trafic, pe raza localităţilor Baloteşti-Săftica, jud. Ilfov, com. Măneşti, jud. Dâmboviţa, com. Corneşti, jud. Dâmboviţa şi mun. Bucureşti, sector 1, a celor 7 autoturisme, în 4 dintre acestea fiind descoperite obiectele periculoase menţionate mai sus. Toţi cei 21 de membri ai grupului constituit au acţionat în cunoştinţă de cauză în raport cu motivul deplasării pe raza municipiului Bucureşti, respectiv în scopul anterior precizat, aderând la o formaţiune organizată de tip paramilitar, controlată de cel de-al doilea inculpat”, arată anchetatorii.
Pericolul pentru securitatea națională și ordinea constituțională
Concluzia lor este că umarea imediată a acţiunilor inculpaţilor a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Procurorii explică faptul că, în ceea ce priveşte noţiunea de ”ordine constituţională”, în cuprinsul Deciziei nr. 70/2023, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta desemnează un concept amplu descris şi dezvoltat în jurisprudenţa sa anterioară, din care rezultă, cu claritate, precizie şi previzibilitate caracteristicile, conţinutul şi limitele acesteia.
Astfel, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a constatat că "respectarea statului de drept nu se limitează la această componentă, ci implică, din partea autorităţilor publice, comportamente şi practici constituţionale, care îşi au sorgintea în ordinea normativă constituţională, privită ca ansamblu de principii care fundamentează raporturile sociale, politice, juridice ale unei societăţi. Altfel spus, această ordine normativă constituţională are o semnificaţie mai amplă decât normele pozitive edictate de legiuitor, constituind cultura constituţională specifică unei comunităţi naţionale".
Prin aceeaşi decizie, anterior citată, Curtea a mai reţinut că ordinea constituţională vizează şi "respectul pentru Constituţie" care "nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, (...).”
Definiția ordinii constituționale în doctrina de drept penal
Reţine în continuare Curtea că, potrivit doctrinei de drept penal, prin "ordine constituţională" se înţelege ordinea izvorâtă din normele şi principiile constituţionale de instituire a organelor statului şi a modului de funcţionare şi de îndeplinire a atribuţiilor acestora, în scopul funcţionării statului de drept şi respectării şi garantării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”Acţiunea armată şi acţiunile violente desfăşurate în mod clasic (în spaţiu terestru, aerian sau maritim sau, mai nou, în spaţiul cybernetic), dacă sunt exercitate în scopul schimbării ordinii constituţionale, prezintă un pericol deosebit pentru securitatea naţională, inclusiv pentru atributele fundamentale ale statului. Încercările de lovituri de stat încalcă normele de drept penal, prin afectarea relaţiilor sociale la care poporul a aderat (dându-le legitimitate) şi care sunt pe deplin legitime prin adeziunea sa la politicile exercitate prin puterea de stat, produsă prin alegeri derulate cu respectarea legii fundamentale. Într-un stat de drept întemeiat pe supremaţia Constituţiei şi legalitatea exercitării puterii, orice tentativă de schimbare a ordinii constituţionale pe cale extralegală, fie prin violenţă fizică, fie prin presiune sistemică, constituie o atingere gravă adusă principiilor fundamentale ale organizării statale. Astfel de acţiuni nu doar că încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la modalităţile de revizuire a Legii fundamentale, dar transgresează şi limitele admise ale manifestării suveranităţii populare, substituind voinţa democratică cu acţiuni arbitrare, ilegitime şi destabilizatoare”, arată anchetatorii.
În această categorie a acţiunilor ilicite de o gravitate deosebită, contrare ordinii constituţionale, pot fi incluse, în funcţie de mijloacele utilizate şi de natura pericolului social generat, o serie de conduite, atât clasice în manifestare, cât şi adaptate realităţilor tehnologice şi geopolitice actuale, specifice contextului modern al ameninţărilor hibride.
”Printre acestea, cu relevanţă în prezenta cauză, se identifică tentativa de subminare a autorităţii constituţionale legitime şi de declanşare a unor conflicte interne, de tip insurecţional sau paramilitar, toate în contextul unor acţiuni subversive de natură politică, desfăşurate prin structuri extra-instituţionale cu orientări ideologice radicale, adesea de factură naţionalist-extremistă, manifestate prin forme organizatorice informale sau prin entităţi politice marginale, care îşi articulează discursul şi acţiunile în opoziţie sistematică faţă de instituţiile fundamentale ale statului şi principiile ordinii constituţionale. Acestora li se adaugă manipularea informaţională metodică, menită să altereze percepţia publică şi să erodeze încrederea în ordinea democratică. Toate aceste forme de manifestare ilicită reprezintă, în esenţă, expresii moderne ale pericolului împotriva securităţii constituţionale şi legitimează aplicarea unor măsuri coercitive proporţionale, în vederea protejării valorilor axiologice fundamentale ale statului român, perspectivă din care legea penală intervine în mod necesar ca instrument de apărare a ordinii constituţionale, incriminând în mod expres, prin art. 397 Cod penal, faptele săvârşite în scopul înlăturării prin violenţă a autorităţilor constituţionale ori al schimbării ordinii constituţionale în afara cadrului legal„, argumentează Parchetul în comunicat.
Pe baza premiselor teoretice privind conceptul de putere de stat, înţeleasă ca expresie instituţionalizată şi legitimă a suveranităţii naţionale exercitate exclusiv de popor prin reprezentanţii săi aleşi, rezultă că orice tentativă de obstrucţionare, subminare sau împiedicare a exercitării acestei puteri, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă adusă ordinii constituţionale şi principiilor fundamentale ale statului de drept. Puterea de stat, ca relaţie juridico-politică oficială între guvernanţi şi guvernaţi, nu poate fi supusă unor presiuni sau ingerinţe din partea unor grupuri sau entităţi sociale care, în mod unilateral, contestă legalitatea unor decizii adoptate de autorităţi competente, afirmă procurorii.
”În consecinţă, nu poate fi justificată, sub nicio formă, acţiunea unei părţi a societăţii de a recurge la manifestări violente sau constrângătoare împotriva autorităţilor statului, chiar şi în ipoteza în care acea parte apreciază că decizia contestată ar fi greşită ori abuzivă. O asemenea conduită nu doar că se plasează în afara cadrului constituţional şi democratic al exprimării politice, dar este, prin natura sa, de natură să creeze dezechilibre instituţionale majore, să afecteze stabilitatea ordinii publice şi să îngreuneze sau chiar să împiedice exercitarea normală a funcţiilor fundamentale ale statului. Într-un regim democratic, contestarea deciziilor autorităţilor trebuie să se realizeze pe cale legală şi paşnică, prin mijloace prevăzute de Constituţie şi lege, şi nu prin acţiuni de forţă care alterează echilibrul constituţional şi ameninţă integritatea mecanismului juridico-politic”, conchide reprezentanţii Parchetului.
Rechizitoriul cauzei a fost trimis la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă competentă material şi teritorial să judece cauza în fond.
Potra - rol semnificativ în finanţarea campaniei lui Georgescu (rechizitoriu)
Mercenarul Horaţiu Potra a avut un rol semnificativ în elaborarea şi finanţarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, el fiind cel care i-a solicitat controversatului om de afaceri Frank Timiş în jur de 20 - 35 milioane dolari, în schimbul promisiunii că, dacă Georgescu va ajunge preşedinte, vor fi redeschise toate minele de aur din România pentru exploatare.
În rechizitoriul prin care Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, procurorii susţin că există probe care evidenţiază un plan timpuriu, bine structurat, în jurul candidaturii lui Călin Georgescu, Potra fiind cel care s-a ocupat de finanţarea campaniei.
"Întrucât condiţiile preliminare pentru o candidatură clasică nu puteau sau nu se dorea a fi îndeplinite în mod tradiţional, având în vedere absenţa susţinerii oficiale din partea unui partid politic major, s-a impus adoptarea unei strategii alternative de construire a unei infrastructuri electorale independente. În această etapă de planificare, candidatul a întreprins demersuri pentru obţinerea sprijinului unor persoane din diverse medii, prin aceste contacte fiind urmărită atât consolidarea unei reţele de influenţă, cât şi identificarea unor potenţiali finanţatori dispuşi să asigure resursele necesare desfăşurării campaniei electorale. În referire la persoanele cu care inculpatul a înţeles să colaboreze în procesul de realizare şi consolidare a planului de candidatură, materialul probator administrat a relevat că un rol semnificativ în conturarea strategiei electorale şi în mobilizarea resurselor necesare l-a avut inculpatul Potra Horaţiu", afirmă anchetatorii în rechizitoriu.
Astfel, încă din 27 aprilie 2022, Georgescu i-a solicitat lui Potra să îl abordeze pe omul de afaceri Frank Timiş, care activează în domeniul exploatărilor miniere pe teritoriul Africii, în vederea susţinerii financiare a campaniei sale electorale cu 20 - 35 milioane dolari.
Cu titlu de compensaţie pentru sprijinul acordat, Potra i-a garantat că, în ipoteza în care planul va fi unul de succes, Călin Georgescu "va deschide toate minele din România şi în special cele de aur. Zice că are deja sprijinul la americanii care i-au făcut campanie la Trump şi de la cei care au negociat ieşirea UK din EU", după câştigarea alegerilor.
"De remarcat sunt, pe de o parte, condiţiile negocierii sprijinului şi care presupuneau existenţa unei contraprestaţii în eventualitatea dobândirii celei mai înalte funcţii de demnitate publică ("Am nevoie de sprijin, apoi sprijin şi eu"), continuarea discuţiei vizând redeschiderea minelor, în special a celor aurifere, în condiţiile în care persoana căreia i se solicita sprijinul financiar putea manifesta interes, date fiind afacerile dezvoltate de către acesta în domeniul exploatărilor miniere în state aflate pe continentul african", explică Parchetul.
Relaţia specială dintre Potra şi Georgescu, precum şi ascendentul avut de acesta din urmă asupra primului, este evidenţiată "nu doar de ralierea strictă la liniile de acţiune trasate de candidatul la alegerile prezidenţiale, ci şi de sprijinul financiar acordat inculpatului Georgescu Călin de către inculpatul Potra Horaţiu, prin furnizarea cu titlu gratuit, spre utilizare, a unei limuzine Mercedes GLE Coupe, închiriată începând cu luna iunie 2024 şi, cel mai probabil, până în ianuarie 2025, prin intermediul SC Stephy Catering Consult SRL, societate controlată de un apropiat al lui Potra Horaţiu, Panţa Dan Cristian, de asemenea participant la evenimentele din 7 decembrie 2024, ce constituie nucleul acuzaţiei. Plata chiriei lunare, de aproximativ 16.900 lei, a fost efectuată de Potra Horaţiu în numerar, iar conversaţiile din aplicaţiile de mesagerie electronică demonstrează caracterul sistematic al acestui aranjament pe întreaga perioadă a campaniei electorale, precum şi anterior acestui moment. De asemenea, probele indică remiterea repetată de sume de bani în numerar către Georgescu Călin, fie direct, fie prin intermediul unor apropiaţi ai lui Potra Horaţiu, în locaţii din Bucureşti şi Ilfov", se arată în rechizitoriul citat.
Horaţiu Potra avea un profil problematic - fost luptător în Legiunea Străină, preşedinte al Asociaţiei Românilor care au activat în Legiunea Franceză (RALF), prin intermediul căreia intermedia contracte pe linia securităţii pentru personal şi obiective, în special în zone din Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, cunoscut pentru activităţi cu agenţi de securitate (mercenari) desfăşurate în Africa, respectiv antrenarea şi pregătirea armatei locale din statul Congo, şi cunoscut cu antecedente penale (condamnat cu suspendare pentru deţinere ilegală de arme de foc).
Percheziţiile informatice au relevat fotografii ce îl plasează pe Potra atât la Moscova, cât şi la Ambasada Rusiei din Bucureşti, bilete de avion pe numele acestuia Dubai - Moscova, precum şi o confirmare pentru rezervarea unei camere pentru perioada 04.09.2024 - 06.09.2024, la St. Regis Moskow Nikolskaya Hotel, tot pe numele său, precum şi căutări pe Google Maps "Red, Bolotnaya Naberezhnaya".
Procurorii enumeră apoi legăturile pe care oamenii din jurul lui Georgescu şi Potra le aveau cu entităţi din Rusia, respectiv Marin Burcea (bodyguardul lui Călin Georgescu), Eugen Sechila, Mihai Dorina (care avea raporturi apropiate cu militari ceceni din trupele din anturajul generalilor Ramzan Ahmatovici Kadîrov (preşedintele Ceceniei) şi Zamid Alievici Chalaev).
"Probele obţinute în prezenta cauză sugerează că persoanele indicate din cadrul reţelei de sprijin a inculpatului Georgescu Călin au analizat din timp posibilitatea recurgerii la acţiuni violente, într-un context de radicalizare ideologică, având ca scop destabilizarea ordinii constituţionale prin influenţarea de o manieră nepermisă a climatului electoral", spun procurorii, care au probe privind modul în care erau plătiţi oamenii lui Georgescu.
Astfel, la data de 15 ianuarie 2025, Marin Burcea a realizat un virament bancar din contul său personal către Munteanu Laurenţiu Călin, gardă de corp a lui Georgescu, vizând suma de 5.500 de lei, existând indicii că Georgescu îşi plăteşte gărzile de corp prin aghiotantul său, Marin Burcea.
La data de 22 decembrie 2024, Marin Burcea şi Horaţiu Potra au avut o întâlnire la Hotel Epoque din Bucureşti, unde au discutat câteva ore, pentru ca a doua zi să aibă loc în aceeaşi locaţie o întâlnire între Georgescu şi Potra.
"La data de 20 ianuarie 2025, Burcea Marin a convenit cu ambasadorul Regatului Arabiei Saudite în România o întrevedere cu Georgescu Călin, aceasta materializându-se pe data de 21 ianuarie 2025 la sediul acestei misiuni diplomatice, în intervalul orar 11:55 - 12:36. Două zile mai târziu, respectiv în data de 22 ianuarie 2025, Burcea Marin a realizat o deplasare în comuna Albota, judeţul Argeş, unde s-a întâlnit cu Petrescu Daniel, organizator al manifestaţiei publice din 24 ianuarie 2025 din municipiul Bucureşti, la iniţiativa lui Georgescu Călin. Ilustrativ pentru filosofia de acţiune a angrenajului constituit în jurul inculpatului Georgescu Călin şi pentru sedimentarea concluziei că recursul la violenţe reprezenta o opţiune viabilă este şi faptul că, în timpul manifestaţiei, participanţii au părăsit locul declarat al adunării publice şi s-au deplasat în Piaţa Victoriei, unde parte din aceştia au desfăşurat timp de mai multe ore activităţi de provocare a forţelor de ordine în scopul generării unor acte de violenţă", afirmă procurorii.
De asemenea, după cum explică Parchetul, aspectele relevate în urma efectuării percheziţiilor informatice probează activităţile desfăşurate de Nedelcu Andrei Ştefan, Lup Andrei Florin şi Panţa Dan Cristian sub coordonarea inculpatului Potra Horaţiu care au vizat asigurarea suportului financiar şi material inculpatului Georgescu Călin, atât în perioada de precampanie, cât şi pe durata derulării campaniei electorale şi care au presupus punerea la dispoziţia inculpatului Georgescu Călin de către Nedelcu Andrei Ştefan, în data de 15 iunie 2024, a sumei de 10.000 de dolari, realizarea unei întâlniri între Lup Andrei Florin şi Georgescu Călin în data de 01 octombrie 2024, precum şi punerea la dispoziţia inculpatului Georgescu Călin, cu titlu gratuit, de către inculpatul Panţa Dan Sorin, a unei limuzine de lux, închiriată începând cu luna iunie 2024 prin intermediul SC Stephy Caterig Consult SRL.
Una dintre concluziile procurorilor este că Georgescu s-a "înconjurat în mod deliberat cu persoane având un profil profund controversat, care nu doar că au fost tolerate în proximitatea sa, ci au fost învestite cu roluri active în promovarea candidaturii".
Aceste persoane au oferit sprijin direct şi constant pe toate planurile, de la mobilizarea electoratului şi propagarea mesajului său electoral, până la gestionarea unor componente logistice ori de comunicare, devenind astfel actori relevanţi în arhitectura campaniei.
