Datele arată o scădere accentuată a ratei inflației în ultimele luni, după nivelurile ridicate din lunile precedente. Și pe termen scurt, presiunile asupra prețurilor s-au redus semnificativ. În august, prețurile de consum au crescut cu doar 0,22% față de iulie, în timp ce de la începutul anului majorarea cumulată este de 4,6%. Rata medie a inflației calculată pentru ultimele 12 luni se menține însă la un nivel mai ridicat, de 9,5%, arată datele INS.
„Indicele prețurilor de consum în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026 a fost 100,22%. Rata inflației de la începutul anului (august 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,6%. Rata anuală a inflației în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025 a fost 6,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2025 - august 2026) față de precedentele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) a fost 9,5%”, se arată în comunicatul INS.
Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna august 2026 comparativ cu luna iulie 2026 a fost 100,26%. Rata anuală a inflației în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2025 - august 2026) față de precedentele 12 luni (septembrie 2024 - august 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,6%.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 6,1%, de la 5,5% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,4% la sfârșitul lui 2027, față de 2,9% anterior, potrivit datelor prezentate în luna august de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
Scăderea puternică a inflației din august trebuie însă privită și prin prisma efectului de bază, adică a comparației cu nivelul prețurilor din august 2025. O parte importantă din scumpirile de atunci a fost generată de primul pachet de măsuri fiscale al Guvernului, intrat în vigoare în vara anului trecut, care a majorat TVA și accizele. Prin urmare, în august 2026, aceste scumpiri nu mai reprezintă un șoc nou în calculul inflației, ci fac deja parte din baza de comparație. Astfel, rata anuală scade semnificativ chiar dacă prețurile rămân la un nivel ridicat.
Evoluția inflației în ultimul an:
August 2026: 6,2%
Iulie 2026: 8,2%
Iunie 2026: 10,42%
Mai 2026: 10,85%
Aprilie 2026: 10,7
Martie 2026: 9,87%
Februarie 2026: 9,31%
Ianuarie 2026: 9,6%
Decembrie 2025: 9,7%
Noiembrie 2025: 9,8%
Octombrie 2025: 9,8%
Septembrie 2025: 9,9%
August 2025: 9,85%
Iulie 2025: 7,8%
Motorina şi benzina, cele mai mari creşteri de preţuri
În august, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,62% faţă de august 2025, dar s-au ieftinit uşor faţă de iulie 2025, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, faţă de anul trecut şi cu 0,61% faţă de iulie 2026.
Serviciile au cunoscut o creştere de 11,28% comparativ cu august 2025 şi de 0,22% faţă de iunie 2026.
La produsele alimentare, cele mai mari creşteri de preţuri, în august au fost la cafea-15,2%, ouă-10,88%, carne de bovine-8,5% faţă de august 2025. Raportat la iulie, creşterile au fost în general mici.
La produsele nealimentare, motorina a crescu cel mai mult -34,61%, urmată de benzină-25,49%, comparativ cu august 2025. Faţă de iulie 2029, avansul este de peste 6% la ambele.
Ce este efectul de bază din inflație
Efectul de bază al inflației este un fenomen statistic care apare atunci când rata inflației este calculată prin comparație cu o perioadă în care prețurile au avut o evoluție neobișnuită. Astfel, o creștere puternică a prețurilor într-o anumită perioadă poate face ca, un an mai târziu cum este în acest caz, inflația să pară că încetinește, chiar dacă prețurile continuă să crească.
El poate face ca inflația să pară că încetinește deoarece comparația se face cu o perioadă în care prețurile au crescut deja puternic. El se estompează în timp, pe măsură ce perioada cu creșterea neobișnuită a prețurilor iese din comparația anuală. Pentru a determina dacă inflația chiar se temperează în economie, trebuie analizate și evoluțiile lunare ale prețurilor și ceilalți factori care influențează inflația.
Primul pachet de măsuri fiscale al Guvernului
Prețurile au început să crească odată cu primul pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan în iulie 2025. Majorarea TVA de la 19% la 21% și creșterea accizelor pentru combustibili, alcool și tutun au dus la scumpiri directe pentru populație și companii. Mai mulți economiști au avertizat că majorarea taxelor indirecte a afectat puterea de cumpărare și a temperat consumul privat, unul dintre principalele motoare ale economiei românești.
Una dintre principalele măsuri a fost modificarea TVA, prin reducerea numărului de cote la două niveluri, de 11% și 21%. Cota redusă de 11% a fost menținută pentru alimente, medicamente, apă, cărți, lemne de foc și energie termică, precum și, inițial, pentru sectorul HoReCa. În același timp, accizele pentru combustibili, alcool și tutun au fost majorate cu aproximativ 10%.
Pachetul a introdus și plata contribuției la sănătate (CASS) pentru partea din pensie care depășește 3.000 de lei și a eliminat anumite scutiri, prin extinderea bazei de contribuabili ai sistemului de sănătate. De asemenea, impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, începând cu anul 2026.
Printre măsurile fiscale s-au numărat și majorarea taxării profiturilor bancare, precum și suprataxarea câștigurilor și activităților din domeniul jocurilor de noroc. Pe partea de cheltuieli, Guvernul a prevăzut menținerea plafonării salariilor și pensiilor în anul următor, ca măsură temporară de control al cheltuielilor publice. Finanțarea partidelor politice a fost, de asemenea, redusă cu 40% față de nivelul din 2024, alături de alte măsuri menite să reducă cheltuielile și să crească veniturile bugetare.
Guvernul a justificat adoptarea pachetului prin situația fiscal-bugetară dificilă a României, care în 2024 a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și risca deteriorarea ratingului de țară. Obiectivul principal a fost creșterea veniturilor la buget și transmiterea unui semnal de stabilitate către Comisia Europeană și piețele financiare.
