Istanbul – Orasul vechi, o fascinanta poveste orientala. GALERIE FOTO
Unicul oras intins pe doua continente e locul in care doua lumi diferite si fascinante, Europa si Asia, se unesc. De la moscheile impunatoare, pana la palatele opulente si croazierele pe Bosfor si Marmara, orasul isi spune de mii de ani povestea.
Noiembrie. Miezul zilei. Cum Soarele a atins Zenitul, in stravechiul Istanbul, fosta capitala a trei mari imperii, Roman, Bizantin si Otoman, e timpul rugaciunii. Cantarea muezinilor, preotii meniti sa cheme credinciosii la rugaciune si alesi dupa calitatile vocale si morale, se inalta din minaretele moscheilor, deasupra forfotei de pe strazile metropolei ce-si duce nestingherita existenta in ritmul nebunesc al vietii moderne.
Moscheea Albastra si legenda celor sase minarete
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In curtea Moscheii Albastre, care domina Piata Sultanahmet, in orasul vechi, credinciosii se aduna la locul de purificare: un sir de robineti rudimentari si nise “sapate” in marmura de Marmara unde muslimii isi spala mainile, picioarele si fata, spre a se infatisa curati in fata lui Allah. Prin santuri scobite in piatra se scurge apa “murdara”, intr-o scena ce aminteste de timpuri stravechi si care atrage atentia simplului vizitator ca ritualul rugaciunii este pastrat aproape nealterat de mii de ani. Doar asa, un bun musulman isi poate marturisi credinta in Dumnezeul unic, Allah, si in Profetul Muhammed, mesagerul Sau.
“La ilahe illa Allah” este de altfel cheia intrarii in Islam, cu care orice muslim isi incepe cele cinci rugaciuni zilnice, venirea la moschee nefiind obligatorie, decat vinerea si atunci in mod special pentru barbati. Acestia sunt primii doi stalpi ai Islamului, ceilalti trei fiind postul Ramadanului (luna in care a fost coborat Coranul), Mila sau Donatia (fiecare credincios este dator sa-i ajute pe cei bolnavi si nevoiasi) si pelerinajul la Mecca, pe care orice musulman este dator sa-l faca macar o data in viata.
Turisti si localnici laolalta asteapta sa intre in moschee prin poarta nordica, cea dinspre Hipodrom, accesul prin intrarea vestica fiind evitat pentru a se pastra spiritul sau sacrul. In moschee, nu se intra oricum, ci descult, iar femeilor le este recomandat sa poarte val si sa aiba o tinuta decenta.
Odata patruns inauntru, dincolo de propria cultura si credinta, este imposibil sa nu recunosti, cu respect, ca te afli intr-adevar in fata uneia dintre cele mai frumoase minuni arhitecturale ale lumii.
De la faianta albastra, de Iznik, de unde isi trage si numele, coloanele impresionante care sustin cupola decorata cu motive arabesti si pana la covorul moale pe care calci. Nu exista altar si nici alte picturi iconografe, in Islam fiind interzisa cu desavarsire inchinaciunea la astfel de lucruri, iar barbatii isi fac rugaciunea separat de femei.
Construita in stil clasic otoman, Moscheea Albastra este cea mai mare din Istanbul si singura din Turcia cu sase minarete, majoritatea avand doar patru sau chiar unul. Ca in orice poveste tipic orientala, exista, desigur, si legende, iar Moscheea Albastra o are pe a ei. Se spune ca sultanul Ahmet I i-a poruncit arhitectului Mehmet Aga sa faca o moschee cu minarete din aur (altin), insa acesta a inteles ca trebuie sa construiasca una cu sase minarete (alti). De aici, s-ar fi iscat un imens scandal, pentru ca cea mai importanta moschee pentru musulmani este cea de la Mecca si doar aceasta mai avea sase minarete. Cum ideea ca moscheea de la Mecca ar fi putut avea o “rivala” era de neconceput, conflictul a fost stins prin adaugarea lacasului de cult de la Mecca a inca unui minaret.
Hipodromul si ce a mai ramas din el
Langa Moscheea Albastra, care din exterior isi dezvaluie mareata faldurile in cascada ale domurilor si semidomurilor, se afla odinioara Hipodromul. Peste timpuri, aici s-au mai pastrat trei coloane: una egipteana sau obeliscul adus de la Luxor de Constantin, Coloana serpilor de la Delphi, si una din piatra, a lui Constantin Porfirogenetul, aflata acum in reconstructie.
Hipodromul, devenit intre timp un frumos parc, este strajuit, pe langa impunatoarea Moschee Albastra, si de alte obiective interesante, cum ar fi de exemplu, frumoasa fantana cu tavanul aurit, construita de Imparatul Wilhem al II-lea al Germaniei, in 1901.
Vizavi de Hipodrom si de Moscheea Albastra, un parculet in mijlocul caruia troneaza o fantana arteziana inconjurata de palmieri, este raiul vanzatorilor ambulanti. De altfel, Istanbulul, dincolo de Marele Bazar sau Bazarul Egiptean, este in sine un imens bazar pe care ca sa-l savurezi cu adevarat trebuie sa-ti placa mai intai farmecul ideii de a negocia oriunde si aproape orice. Vrajit de asaltul neprevazut, vizitatorul neavizat poate fi usor pacalit, daca nu este atent. Lire turcesti, dolari, euro si chiar lei romanesti, pentru micii negustori orice moneda este buna.
Scapat din marea de oameni de toate natiile ce tocmai l-a coborat de pe inaltimile minaretelor Moscheei Albastre direct intr-un bazar “organizat” ad-hoc, in aer liber, pasii turistului se indreapta usor spre un alt monument architectonic, dar mai ales cultural al Istanbulului: Sfanta Sofia.
Sfanta Sofia sau locul in care doua religii se unesc
Daca intrarea in moschei este gratuita, o vizita la Muzeul Sofia costa 20 de lire. Senzatia pe care ti-o da Sfanta Sofia este una greu de descris. A fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, iar astazi este un muzeu in care se regasesc sub acelasi acoperis ruinele templului lui Apollo sau al lui Neptun, insemnele islamice, simbolurile crestine si icoanele bizantine pictate pe ziduri.
Chiar daca o parte este inca in reconstructie, iar amprenta timpului isi spune cuvantul, decoratiunile fiind in mare masura deteriorate, Sfanta Sofia este un exemplu clasic al istoriei care dincolo de actiunile omului sau cele ale naturii ramane.
Palatul Topkapi si rafinamentul stilului oriental autentic
La rasarit de Sfanta Sofia, in asa numitul Cap al Seraiului, se intinde Palatul Topkapi, un complex de mai multe cladiri in trei curti, despartite cu ziduri si porti. Aici se regasesc Divanul, Sala de arme, Bucataria, Tezaurul, Haremul – pentru care se plateste bilet separat de 15 lire.
O vizita la Palatul Topkapi poate dura cateva ore bune si este ocazia ideala de a-ti face o idee despre modul de viata tipic oriental al sultanilor de odinioara. Tot de aici se poate admira o panorama a Bosforului pe care se vad vapoarele de croaziera.
In pas cu timpurile moderne, insa, exista la intrare si cateva terase, unde se poate servi o ciocolata calda si magazine de unde se pot cumpara suveniruri.
Palatul Dolmabahce sau Versailles-ul Istanbulului
Si pentru ca tot veni vorba de Bosfor, la cateva statii de tramvai de Topkapi, se regaseste cea mai luxuoasa resedinta din Turcia de pe malul european al Bosforului: Palatul Dolmabahce.
Construit intre 1843 si 1856, din porunca celui de-al 31-lea sultan, Abdulmecid I, Palatul Dolmabahce s-a vrut un “rival” al Versailles-ului din Franta. Ce a iesit? O combinatie impresionanta intre opulenta celor sase sultani care l-au locuit, si care au fost de altfel ultimii conducatori ai Imperiului Otoman, si rafinamentul occidental. Asa se face ca senzatia pe care ti-o da este mai degraba a vizitei intr-un palat european. Singurul care tradeaza originea pur orientala este, desigur, haremul. Pentru 20 de lire, se pot vizita si gradinile, unde se regasesc Muzeul Ceasurilor si cel al cristalelor.
Croazierele pe Bosfor si Marea Marmara
In apropierea Palatului Dolmabahce, se afla Moscheea de marmura si portul de unde pleaca vapoarele de linie si feriboturile, in croazierele splendide pe Bosfor si pe Marea Marmara. O plimbare pe Bosfor poate dura pana la trei ore, iar una pe Marea Maramara poate inseamna, de exemplu, o vizita la Insula Printului.
Insula Printului face parte dintr-un lant de noua insule, dintre care patru sunt mai importante: Buyukada, Heybeliada, Burgazada si Kinaliada. Pe tot parcursul plimbarii, care dureaza o ora si jumatate, se pot admira malul european si asiatic al Istanbulului, in compania pescarusilor care zboara atat de aproape de vas, ca ai senzatia ca iti vor manca din palma. Odata ajunsi pe Insula Printului, o plimbare cu trasura si o masa cu specific pescaresc sunt binevenite, iar strazile inguste, ticsite de tarabele cu fructe si peste proaspat pastreaza farmecul oriental.
Acesta ar fi pe scurt, orasul vechi al zbuciumatului Istanbul, locul din megaorasul cu peste 18 milioane de locuitori, in care se regasesc cele mai multe atractii istorice bizantine si otomane si care este “ingradit” din patru directii de Marea Marmara, la sud, stramtoarea Bosfor la est, Cornul de Aur la nord si zidurile cetatii la vest. Este vorba, de fapt, despre ceea ce in trecut se numea Constantinopol.
Restul orasului Istanbul, cu arhitectura moderna si viata specifica timpurilor noastre, reprezinta o alta provocare, o alta poveste de data aceasta una contemporana.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
