Budapesta: intre istorie si turism de shopping

Pe malul drept al fluviului, Buda isi inalta colinele-i incarcate de farmecul unei istorii milenare; pe malul stang, Pesta se desfasoara, cu bulevardele-i largi, marginite de cladiri impunatoare si frematand de viata agitata a metropolei. Pe sub podurile trepidand de goana automobilelor sau tramvaielor, vaporasele de croaziera aluneca usor pe valurile Dunarii albastre.

La Budapesta se poate ajunge foarte usor. Cu masina: de la granita cu Romania nu sunt mai mult de trei ore; cu trenul: Bucurestiul este legat de Budapesta prin mai multe garnituri. Sunt aproximativ  14 ore de drum pana la Budapest Keleti. Avionul este cea mai rapida solutie; exista zboruri zilnice, dinspre Bucuresti-Otopeni, Targu Mures sau Timisoara.

Odata ajuns te asteapta magazine elegante, restaurante cu bucate gustoase specifice gastronomiei unguresti, cramele cu vinuri fine Tokay, muzee care adapostesc adevarate comori de arta, baile termale Gellert. 

Budapesta este considerata una dintre cele sclipitoare perle din siragul de orase asezate de-a lungul Dunarii; multi o numesc sora mai mica a Vienei, cu care intr-adevar are un grad de “rudenie”, nu numai geografic: indelungata apartenenta a Ungariei la Imperiul Austro-Ungar a inzestrat capitala tarii cu monumente si cladiri in stilul vienez.

O mare parte din farmecul orasului este datorat Dunarii, care strabate Budapesta de la nord la sud. Nu trebuie omis, insa, nici relieful, atat de diferit de-a lungul malurilor: coline abrupte pe partea dreapta (pe care localnicii le numesc dealuri), campie sau ses pe malul stang.

In trecerea lor prin Budapesta, apele Dunarii scalda coastele inverzite ale insulelor Csepel, Margareta si Obuda, locuri traditionale de recreere ale locuitorilor din Budapesta. Pe insula Obuda are loc in fiecare an celebrul festival Sziget.

Fluviul este navigabil: pe sub podurile Budapestei trec necontenit ambarcatiuni de toate felurile, de la slepuri la vaporase de agrement, salupe si chiar la barci cu panze. O plimbare cu vaporasul pe Dunare dezvaluie minunate si nebanuite privelisti citadine. Este recomandata si-o croaziera pe Dunare pana la Viena. La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, podurile care legau cele doua parti ale Budapestei au fost distruse de armata germana in timpul retragerii, dar au fost reconstruite si fac si astazi obiectul mandriei locuitorilor.

Podurile Budapestei

PODUL ARPAD - trece peste capatul de nord al insulei Margareta; este cel mai mare pod al orasului cu o lungime de aproape un kilometru. constructia sa a fost inceputa in anul 1939, dar lucrarile au fost intrerupte din cauza razboiului si au fost reluate in 1948; a fost deschis circulatiei in 1950, dar lucrarile au continuat si dupa aceea, pentru a i se dubla latimea, care era de numai 22,6 m.

PODUL MARGARETA – trece pe la capatul sudic al insulei Margareta ; inaugurat in 1876, este unul dintre cele mai vechi poduri ale capitalei. A fost construit dupa planurile arhitectului francez E. Gouin. Lung de 507 m are o forma curioasa, nefiind constituit dintr-o fasie dreapta de la un mal la altul al Dunarii, ci formand un unghi. In 1901, s-a deschis circulatiei tronsonul lung de 70 m care leaga podul de Insula Margareta.

PODUL CU LANTURI - primul construit in ideea de a lega Buda de Pesta si, cu siguranta, cel mai cunoscut. Inceput in 1840, podul nu a fost inaugurat decat in 1849, fiind in primejdie de a fi aruncat in aer de austrieci in timpul revolutiei de la 1848. Ca si celelalte poduri, a fost distrus in timpul retragerii armatelor germane, in 1945. Refacut si a fost redat circulatiei la 21 noiembrie 1949, zi in care implinea o suta de ani. Pe sub dealul de pe malul drept, in continuarea podului a fost construit un tunel destinat circulatiei urbane, lung de 350 m si lat de 10,60 m; a fost folosit la inceput pentru circulatia vehiculelor timpului, dar apoi nu a mai facut fata circulatiei automobilelor si a trebuit sa fie dotat cu instalatii de aerisire.

PODUL ELISABETA –  face legatura intre doua artere principale din Buda si din Pesta si poarta numele frumoasei imparatese austriece din dinastia Habsburgilor, alintata cu diminutivul Sissi. Podul a fost de asemenea reconstruit, dupa ce a fost distrus de nemti; a fost dat din nou in folosinta in 1964. Din pacate, podul are si o semnificatie nefasta pentru Budapesta, fiind preferatul...sinucigasilor.

PODUL LIBERTATII – este lung de 331 m si lat de 20 m. A fost construit intre anii 1894-1896, fiind primul pod reconstruit dupa razboi; ca si Podul Elisabeta, Podul Libertatii leaga centrul Budei cu cel al Pestei.

PODUL PETÖFI – podul cartierelor din sudul orasului. Reconstructia sa a durat sase ani. A reintrat in folosinta in 1952 si are are 514 m lungime si 25 m latime.

Atractii turistice

Citadella – in spatele monumentului Eliberarii se gaseste fortareata construita de austrieci dupa revolutia de la 1848, ca un avertisment la adresa celor care nazuiau la eliberarea nationala. Cazematele cu ziduri groase si turnurile cu care a fost inzestrata si-au pierdut din utilitate in 1867, cand Ungaria a capatat statut de egalitate in cadrul nou createi Austro-Ungarii. Citadela a fost folosita de-a lungul anilor drept inchisoare sau depozit de praf de pusca. Astazi, adaposteste un hotel, un restaurant si o braserie.

Bazilica Sf. Stefan – este cea mai mare biserica din capitala. Constructia ei a durat peste cincizeci de ani: a inceput in 1851, iar sfintirea s-a facut in 1905. Edificiul, in stil neo-renascentist, are dimensiuni considerabile: 96 m inaltime, 86 m lungime si 55 m latime. Interiorul este bogat decorat cu sculpturi, picturi si fresce, opere ale celor mai insemnati artisti maghiari de la sfarsitul sec. al XIX-lea. Langa altar, in capela Sf. Leopold, intr-un frumos relicvariu neo-gotic, se pastreaza mana dreapta mumificata a sfantului, numita de credinciosi “Sfanta Dreapta”. Anual, in ziua de 20 august are loc o procesiune care aniverseaza sanctificarea marelui rege in sec. XI.

Parlamentul – imensa cladire a Parlamentului a fost construita intre 1885-1902, in stil neo-gotic. Palatul Parlamentului pare a apartine mai putin lumii reale, calauzite de principii pragmatice, si mai mult lumii ideilor si sentimentelor, infatisandu-se privirii, cu arhitectura sa declarativa, ca intruchiparea mandriei nationale a unui popor insetat de independenta, ca o materializare a dorintei de afirmare a importantei poporului maghiar. Edificiul are o lungime de 268 m, o latime maxima de 118 m; are 27 cupole, cea centrala este inalta de 96 m. Fatadele sale sunt impodobite cu 88 statui: pe cea dinspre Dunare se se insira statuile marilor regi, incepand cu sefii celor sapte triburi maghiare; pe fatada dinspre piata sunt figurati parintii transilvani si eroii nationali. Interiorul se mandreste cu nu mai putin de 691 sali, la decorarea carora au contribuit cei mai de seama artisti maghiari ai inceputului de secol XX. Cele mai importante sunt sala centrala, numita si sala cupolei si salile de la nordul si sudul acesteia; scara principala are o latime de 11 m si este impodobita cu fresce; pentru aurirea interiorului salii de sedinte s-au intrebuintat 60 kg de aur.

Palatul Regal – marea invazie mongola din 1241 s-a soldat cu distrugerea fortaretelor de pe intreg teritoriul tarii. Regele Bela al IV-lea a ramas in istorie ca un mare constructor, lui datorandu-i-se ridicarea unui ansamblu de cetati constituite intr-o retea de aparare a oraselor. Primul palat regal din Buda a fost construit de catre acest domnitor, in 1242. Cladirea a fost marita si infrumusetata, in secolele urmatoare, devenind in timpul regelui Matei Corvin unul din marile centre culturale europene. Matei Corvin este ctitorul unei celebre biblioteci, ale carei volume, numite Corvina , pastrate pana in zilele noastre, sunt mandria multor biblioteci din Europa. De-a lungul timpurilor cladirea a suferit numeroase modificari in urma atacurilor turcilor; reconstruit astazi, adaposteste trei muzee.

Opera - frumoasa cladire a Operei Maghiare a fost construita intre anii 1875-1884. Fatada, scarile, foaierele sunt decorate cu o bogatie de sculpturi, opere ale artistilor importanti ai momentului. Decorul pictural este tot atat de bogat. In decursul existentei sale de mai bine de un secol, scena Operei a fost gazda unor spectacole remarcabile la care au participat mari artisti.

Metroul - Chiar daca reteaua nu este atat de vasta ca cea din Viena, Budapesta se poate mandri cu o traditie in domeniul transportului subteran. Prima linie de metrou a fost data în functiune in anul 1896. A fost a doua din lume, la acea vreme. In prezent, exista trei magistrale de metrou, iar a patra va fi inaugurata in curand. In zona garii Budapest Keleti se afla un imens santier pentru racordarea acestei gari la noua magistrala de metrou, asa ca daca veti calatori cu masina in aceasta zona, mai ales spre Arena Shopping Center, luati in calcul ambuteiajele din mijlocul zilei.

Shopping la Budapesta

Cu siguranta cel mai practicat tip de turism este asa-numitul shopping trip,  Budapesta fiind unul dintre locurile preferate pe harta de cumparaturi a romanilor. Unul dintre marile centre comerciale din Budapesta, Plaza Arena, a introdus un bonus mai putin intalnit la noi – în fiecare miercuri, cateva magazine au pentru o zi, reduceri de 20%. Brand-uri precum Mexx, Salamander, Hilfiger, Marc O’Polo sau Humanic participă la miercurea de reduceri. Pe autostrada M1 spre Viena la aproximativ 20 km de Budapesta se gaseste Premier Outlets Center. Nici acest complex imens de outleturi, nu trebuie ocolit daca sunteti axat pe shopping. In apropierea garii Nyugati (a doua gara in Budapesta) se afla West End, un mall imens, pe trei nivele, cu peste 400 de magazine.

Turistii care viziteaza Budapesta trebuie neaparat sa faca o plimbare pe Vaci utca. Pe micuta strada pietonala, cat si imediata sa proximitate, sunt magazine de toate felurile; de la vitreine ce gem de branduri de lux, pana la shop-uri cu artizanat traditional. Nu lipsesc nici cafenele, pub-urile, cluburile de noapte sau restaurantele cu specific unguresc. Un babgulyás pe Vaci utca nu sare de 1000 forinti, aproximativ 3,3 €.

Numar mare de magazine, flux foarte mare de turisti, sunt doua dintre motivele pentru care Vaci utca, a fost desemnata, intr-un studiu publicat recent, strada de cumparaturi cu numarul cel mai mare de vizitatori. Datorita faptului ca sezonul de reduceri in Ungaria are o durata destul de mare, numarul de turisti de pe Vaci utca creste in lunile ianuarie – februarie si iulie – august. Vaci utca fi comparata cu Mariahilfer Straße din Viena, dar in niciun caz cu Magheru sau Lipscaniul nostru.