Ce trebuie sa cuprinda un plan anticriza: privatizarea companiilor de stat
Lipsa de coordonare a autoritatilor este una dintre principalele piedici in calea propunerilor pentru redresare economica facute de Consiliul Investitorilor Straini. CIS a propus luna trecuta 80 de masuri pentru relansarea economica.
Romania Libera: Progresul pe care l-am inregistrat este oarecum lent, am reusit ca doar pentru cinci masuri sa ajungem la actiuni concrete de implementare (...) Avem angajamente exprimate in mod clar si chiar am conturat crearea unor parteneriate si a unor prioritizari pentru sectoarele respective. Am atins cinci masuri din cele 80 pe care le-am propus. Pentru cele cinci avem concepte dezvoltate, iar implementarea a inceput", a declarat Mariana Gheorghe, presedintele CIS si director general al Petrom. CIS a avut consultari, prin intermediul a zece echipe de experti, cu ministri si secretari de stat, cu partide, cu presedintia, BNR, reprezentanti media, ambasade si institutii financiare internationale, si spera ca si premierul Emil Boc sa-si gaseasca timp pentru discutii.
Evenimentul Zilei: Zece solutii pentru a scoate sistemul medical din criza Consilierul prezidential pe probleme de sanatate Virgil Paunescu este de parere ca se impune o redimensionare a sistemului sanitar, prin desfiintarea unui numar mare de spitale. "Niciunde in strainatate nu intalnesti atat de multi pacienti care se plimba pe holuri pe picioarele lor sau care ies in curtea spitalului la o tigara. Daca se afla in aceasta stare, inseamna ca puteau fi tratati ambulatoriu. Foarte multe spitale au ramas asa doar cu numele, pentru ca, prin serviciile pe care le ofera, nu mai merita aceasta denumire. Ele ar trebui transformate in centre de asistenta sociala sau alt tip de institutii utile!", spune Paunescu.
Gandul: Isarescu despre stirile negative: „Exagerarile distorsioneaza si fac mult zgomot” Dialogul public trebuie imbunatatit, mai ales cand vine vorba de chestiunile economice, pentru ca stirile care distorsioneaza realitatea fac rau Romaniei, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Este concluzia mesajului video transmis joi de Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), in deschiderea conferintei organizate de Asociatia Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR), la sediul bancii centrale.
Jurnalul National: Statul s-a trezit dator vandut Statul s-a trezit asaltat de cereri de despagubire. In 2004 se estima ca totalul cererilor care urmeaza sa fie inaintate este de 4 miliarde de euro, iar solutia gasita a fost infiintarea Fondului Proprietatea, care sa aiba drept capital aceasta suma. Acum cererile au ajuns la 21 miliarde de euro. Or, pentru un stat membru al Uniunii Europene, care are inscris in Constitutie ca "proprietatea este garantata", asta s-a transformat intr-o corvoada, deoarece atunci cand se vor termina actiunile emise la Fondul Proprietatea, Romania va trebui sa dea bani de altundeva.
Adevarul: Ministrul Laszlo Borbely: „Nu poti privi maghiarii ca pe niste emigranti” Indiferent ca la putere au ajuns partide de dreapta sau de stanga, UDMR a reusit sa se faca utila, dovedind ca poate juca rolul de „formatiune-cheie" a guvernarilor. Aplicand indelung discutata „politica a pasilor marunti", Uniunea a reusit sa obtina, in ultimele doua decenii, drepturi la care nici nu visa comunitatea maghiara din Romania inainte de 1989.
Ziarul Financiar: Batalia pentru spatiul Schengen: ce castiga Romania din aderare si de ce exista atata retinere in capitalele europene fata de acceptarea Bucurestiului? Aderarea Romaniei la spatiul Schengen agita spiritele pe masura ce data la care ar urma sa adere Romania si Bulgaria, sfarsitul lui martie 2011, se apropie. Ce naste atata patima si opozitie fata de aceasta aderare in randurile unor politicieni europeni, pana la urma? Si ce castiga cetateanul roman de pe urma aderarii? Eliminarea vizelor a adus Romaniei libertarea de circulatie in Europa. Aderarea la spatiul Schengen presupune eliminarea controalelor de la frontierele interne ale celor 25 de state semnatare ale acordului, initiat in 1985 cand Belgia, Germania, Franta, Olanda si Luxemburg au decis sa creeze un spatiu de circulatie fara control.
