Sumele cheltuite de părinți pentru educația copiilor s-au dublat în pandemie. Mulți încă mai plătesc și fondul școlii

×
Publicitate

Deşi copiii au stat mai mult acasă în ultimul an, părinţii lor au cheltuit mult mai mult decât dacă mergeau la şcoală. Sunt aşa-numitele costuri ascunse din educaţie.

Bugetul a ajuns la aproape 6.000 de lei în doar 6 luni pentru tablete, laptopuri, telefoane sau programe after school. Iar în unele cazuri, fondul clasei s-a plătit chiar dacă şcolile au fost închise. Astfel, suma medie de familie a crescut cu 3.000 de lei pentru educaţia copilului, față de acum doi ani, potrivit celor de la “Salvați Copiii”.

Ca să se descurce mai uşor la orele online, părinţii unei fetiţe în vârstă de 11 ani din Alba Iulia i-au cumpărat acesteia un laptop.

Cosmin Szekely, tatăl fetiţei: Avea o tabletă care nu era aşa performantă şi aşa am cumpărat laptopul care a
ajutat-o foarte mult. S-a descurcat mai uşor.

Reporter: Ce sumă aţi investit?
Cosmin Szekely: 1.800 de lei.

95% dintre părinţii care au participat la un studiu al organizaţiei “Salvaţi Copiii” au mărturisit că au avut cheltuieli mai mari cu şcoala în perioada pandemiei.

Suma medie pentru o familie care are cel puţin un copil de şcoală în România s-a dublat în ultimii doi ani. De la peste 3.000 de lei la aproape 7.000 în 2021.

Şcolile fiind închise, părinţii au fost nevoiţi să îşi înscrie copiii la programe after school. Astfel, dacă în 2018 doar 10% dintre adulţi alegeau acest sistem, acum procentul s-a dublat, la fel şi suma cheltuită care depăşeşte 4.200 de lei.

În doar 6 luni, din septembrie 2020 şi până în februarie 2021, o singură familie a cheltuit încă 5.800 de lei pentru tablete şi telefoane necesare orelor online.

Iar pentru meditaţii, au mers încă 2.500 de lei în medie, doar că nu au mai fost o prioritate, căzând de pe primul loc în topul cheltuielilor pe 3.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte “Salvaţi Copiii”: “Se vede că iarăşi instituţiile statului nu au reuşit să acopere această nevoie de tehnologie pentru copii şi familiile din nou au trebuit să aloce bani. Și am văzut că fondul clasei, fondul şcolii, n-au dispărut. Dacă în 2018, 13% dintre părinţi spuneau că contribuie la acest fond, fără chitanţă, iată că din păcate şi în anul 2020 s-a întâmplat acelaşi lucru.''

Alte sute de lei s-au dus pe măşti şi dezinfectanţi.

Vorbim despre sume mari de bani, despre familii care şi-au permis să investească în educaţie. Însă mare parte dintre părinţii din România nu au putut face aceste investiţii. Şi atunci, milioane de copii şi adolescenţi au stat luni de zile departe de şcoală, aşteptând tabletele de la autorităţi, care au întârziat, iar odată primite multe n-au funcţionat. Aşa că pentru aceşti copii școala s-a bazat pe un plic cu exerciţii primit o dată pe săptămâna de la profesori. Haideţi să nu ne mirăm că acum această situaţie se reflectă la final de an în rezultatele elevilor. Dascălii vorbesc despre copii care nu ştiu să scrie şi să citească, iar elevii de liceu au note mici la simulările pentru examen.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Simulare la Limba română pentru elevii de clasa a 8-a. Ce spun elevii și profesorii

Peste 120 de mii de elevi de clasa a 8-a au susţinut luni simularea la limba română.

Toți elevii ar putea face ore remediale în școli, inclusiv în vacanța de primăvară. Anunțul lui Cîmpeanu

Elevii, inclusiv cei din clasele non-terminale, vor putea face ore remediale fizic în şcoli, chiar şi în vacanţa de primăvară.

Programul Erasmus, blocat de pandemie. Devin prioritare dezvoltarea competențelor digitale

Comisia Europeană pune la bătaie 28 de miliarde de euro pentru proiecte internaţionale de schimb de experienţă în următorii 7 ani.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.