Studenții români preferă Dreptul, Afacerile și Literatura, lăsând la o parte Ingineria. Abandonul este însă la cote alarmante
Avem în amfiteatre mai mulți viitori magistrați şi mult mai puțini studenți la inginerie.
Față de acum șapte ani, România numără 12.000 de studenți în plus și, potrivit unui raport al Ministerului Educației, majoritatea aprofundează Dreptul, Afacerile și Literatura.
Vestea proastă este că sunt destui şi cei care abandonează cursurile. Așa că rata de absolvire este sub media europeană.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Din fiecare 100 de boboci intrați la facultate doar 87 au ajuns, după 3 ani, licențiați în domeniul ales. Nouă abandonează, iar patru rămân repetenți. Giuliana va da în vară examenul final: „Maxim zece am rămas și cred că eram vreo 20 și ceva. Pur și simplu n-au putut să facă față și au spus că or să-și găsească ceva care să le placă mai mult.”
O parte a problemei e că absolvenții de liceu și angajatorii români vorbesc limbi diferite.
Două studente la coreeană recunosc că s-au gândit târziu la viitorul loc de muncă.
Reporter: Nu sunt foarte multe joburi pe partea asta, de coreeană. Cum te-ai gândit să mergi în această zonă?
Studentă: „Pur și simplu am vrut să învăț ceva ce nu vorbește toată lumea.”
De fapt, Cătălina a schimbat radical direcția, spre limbi străine, după un an și jumătate în care a studiat fizică.
„În timpul anului II, că începuse pandemia, erau cursurile online, nu mi-a mai plăcut”, a explicat ea.
Pandemia a crescut la 35.000 numărul celor care se pregătesc la distanță. Totuși, 90% dintre studenți fac cursuri de zi. 88% aleg programele universităților publice, care își promovează oferta pornind de la rata de angajare.
Profesor Sorin Costreie, prorector Universitatea București: „La Institutul Național al Magistraturii, aproape jumătate vin din facultatea noastră de Drept.”
Deși studiile de licență durează patru ani, iar unele universități încă mai au admitere cu examen, aproape 13.000 de studenţi au finalizat, în iunie 2022, primul an ca viitori magistrați. Potrivit raportului Ministerului Educației, au fost înscriși, în proporții egale, la stat și la privat. Urmează, în topul domeniilor, administrarea afacerilor, limba și literatură, contabilitatea și managementul. Apoi medicina, care are o particularitate: 93,5% dintre viitorii doctori sunt pregătiți la stat, unde concurența este de 4-5 candidați pe loc.
Profesor universitar dr. Viorel Jinga, rectorul UMF: „Peste 90% dintre absolvenți au luat examenul de rezidențiat și au intrat pe diferite specializări.”
O tendință vizibilă este și scăderea numărului de studenți la particular, cu 10.000 în ultimii patru ani. Automat, a scăzut și diversitatea programelor oferite de aceste şcoli.
