Proiect de lege: Tinerii români care vor să învețe în străinătate vor primi ajutor de la stat. Care sunt condițiile

Este vorba despre un împrumut pentru acoperirea taxelor de studiu şi a cheltuielilor de trai şi care nu ar trebui returnat dacă beneficiarii se întorc să lucreze în ţară după absolvire.

În acest moment, am avea în jur de 50 de mii de studenţi peste hotare, însă mai puţin de 10% se întorc acasă, spun autorităţile.

Vlad Băcilă este student la University College din Londra. Se specializează în management şi programare. Guvernul britanic i-a acordat un împrumut pentru studii, iar lui îi revin doar cheltuielile de zi cu zi.

Vlad Băcilă, student în Londra: "Lucrez şi part time şi aplic la tot felul de intership-uri şi să fiu cât mai puţin dependent de ai mei şi de venitul de acasă. Cu siguranţă o să-mi doresc să rămân acolo pentru o perioadă".

Citește și

Coronavirus România, bilanț 1 aprilie. 6.115 cazuri noi și 136 de decese. Record de pacienți internați la ATI

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Proiectul de lege anunţat de cancelaria premierului îi vizează pe cei ca el. Guvernul ar putea acorda credite pentru studii în străinătate, garantate de părinţii tinerilor. Dacă absolvenţii decid să revină în ţară şi să se angajeze aici, banii nu mai trebuie rambursaţi.

28% dintre cei plecaţi la studii peste hotare spun că nu se vor mai întoarce în ţară după absolvire, arată un sondaj realizat de Liga studenţilor români în străinătate. Iar 21,2% ar vrea să vină înapoi, acasă. Procentul lor este mai mic decât în anii trecuţi, spun autorii cercetării. În schimb, a crescut numărul celor nehotărâţi.

Mihai Copăceanu a absolvit psihologia în Londra. Spune că pentru a deveni atractivă, România trebuie să ofere mai multe oportunităţi profesionale. După studii, el s-a întors acasă ca să profezese în limba maternă, într-un mediu familiar. Singurul post pe care a reuşit să-l ocupe a fost oferit de o fundaţie.

Mihai Copăceanu, psiholog: "În sistemul public încă nu există o admitere bazată pe meritocraţie, pe un CV, pe nişte diplome ce le-ai obţinut. La orice formă de concurs în România nu este luat în considerare faptul că ai studii universitare sau postuniversitare din occident şi nici nu există o selecţie în funcţie de performanţa ta".

La șase luni după absolvire, cei de la universitatea din Londra l-au sunat să afle dacă lucrează în domeniu. L-au întrebat şi despre salariu.

Mihai Copăceanu, psiholog: "Au glumit: 220 de lire pe zi sau săptămână. Şi le-am spus că sunt 220 de lire pe lună. Şi a fost chiar jenanat să afle".

Cele mai importante motive pentru care studenţii români din străinătate nu se mai întorc sunt: lipsa ofertelor de angajare atrăgătoare, o piaţă a muncii rigidă şi lipsa de informaţii privind oportunităţile profesionale.

Mara Mareș, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru: "Pregătim o platformă pe care deja din timpul anilor de studiu ei să se familiarizeze cu piaţa muncii, să îşi găsească job-uri pentru atunci când aleg să se întoarcă. Ba chiar să intre deja în legătură cu viitorii lor angajatori".

Chiar şi aşa, mulţi vor fi greu de convins. Ana Bercea vrea să devină dezvoltator de jocuri pe calculator şi crede că Olanda este un mediu mai bun pentru asta.

Ana Bercea, studentă: "Când am ales o facultate în străinătate nu am ales-o pentru a reveni înapoi în România, ci pentru a merge să studiez şi să lucrez acolo, în străinătate".

Ţările care atrag cei mai mulţi studenţi români sunt Marea Britanie, Franţa, Olanda, Germania şi Italia.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl