Profesorii de istorie, geografie, chimie și latină nu sunt de acord ca disciplinele lor să piardă statutul obligatoriu
Noile planuri cadru pentru elevii de liceu sunt intens dezbătute. Profesorii de istorie, geografie, chimie și latină nu sunt de acord ca disciplinele lor să piardă statutul obligatoriu, în ultimii doi ani de liceu.
Noua abordare presupune aceleași nucleu de materii în clasele a IX-a și a X-a, urmând ca până la absolvire elevii să poată alege o treime din obiectele de studiu.
Dar pentru asta, profesorii trebuie să se reinventeze, atrag atenția ministrul și specialiștii în educație.
Schimbarea programei pentru ultimii doi ani de liceu a pornit de la câteva colegii centenare, care au cerut autonomia de a jongla cu materiile. Ministerul Educației vrea să impună același model în toate liceele. Prima noutate ar fi eliminarea istoriei și geografiei dintre materiile obligatorii, în clasele a XI-a și a XII-a. Fiecare elev ar putea alege însă - fără a fi ”legat” de restul clasei- să ia aceste cursuri - și altele - ca opționale.
După reacția profesorilor de istorie și de latină - materii care ar deveni opționale inclusiv la uman - și cei de geografie vin își arată dezacordul cu noile planuri, care au scindat deja sistemul în două tabere - elevii susținuți de părinți, care cer șansa de a alege o treime din discipline, înainte de a absolvi liceul. La fel ca cei din școlile pilot.
La polul opus, profesorii disciplinelor vizate de schimbare se tem că nu vor mai avea cui să predea.
Marian Staș, fondator proiect EDU: ”Toată lumea o vede ca pe drobul de sare de fapt... Aoleu, rămân pe drumuri profesorii! Nici pe departe nu rămân profesorii pe drumuri. Să pună să citească legea ca lumea și să-și depășească prejudecățile și fricile! Este o clipă colosală, un moment astral extraordinar, distructiv, inconfortabil, dar o clipă de învățare fabuloasă pentru sistem pentru a trece dintr-o paradigmă centralizată într-o paradigmă autentică europeană.”
Și ministrul Educației Daniel David le amintește profesorilor că nu ei, ci interesele copiilor sunt obiectul sistemului de învățământ: ”Mă uit în jur și văd prea mulți copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoștiințifice, fac confuzii grosolane în geografia țării, latina devine subiect de ironii etc. Acum avem oportunitatea să regândim sistemul care a generat acest risc și această problemă.”
Specialiștii în științele educației atrag atenția că profesorii ar trebui să se reinventeze, ca să devină atractivi, fără a coborî standardele.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, director Departamentul de Formare: ”Ca să-ți aleagă opționalul copilul s-ar putea să dai note mai bune, să-l evaluezi mai ușor, mai simplu... de aceea întreb! Elevul nostru știe să aleagă, l-am construit să știe să aleagă?”
Reprezentanții ministerului spun că, în parte, reticența unei părți a corpului profesoral în privința proiectului pentru noi planuri cadru vine din rezistența la schimbare- unii dascăli s-au obișnuit să predea aceeași materie și să primească automat un număr de ore, la fiecare nivel de studiu. Totuși, norma didactică poate include activități remediale pentru examene, pregătire pentru olimpiade, inclusiv opționalele la alegerea elevului.
Într-un colegiu, profesorii au creat de la zero materii noi, propuse acum pentru preluare națională. Filosofia lui Yung, La pas prin București, Psihologia adolescentului și Scriere creativă.
Noile planuri cadru vor atrage o nouă programă și manuale pentru materiile noi. Primii care vor învăța după un sistem complet nou vor fi cei care sunt acum în clasa a șaptea.
