Ministrul Educaţiei vrea să introducă un examen care amintește de ”treapta” din comunism

×
Publicitate

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţă schimbări majore într-o nouă lege a educaţiei, care ar urma să fie gata în două luni.

Printre altele, vrea să introducă un examen naţional la clasa a X-a, care aminteşte de treaptă a doua din perioada comunistă, şi un bacalaureat diferenţiat, cu subiecte din ultimii doi ani de liceu. Elevii, dar şi unii profesori critică măsurile anunţate şi spun că nu sunt decât o cârpeală, menită să ascundă adevăratele probleme din educaţie. Ecaterina Andronescu este al patrulea ministru al învăţământului din ultimii doi ani care promite reforme majore.

Examenul la finalul clasei a X-a, cunoscut în perioada comunistă drept treapta a II-a, ar urma să simplifice bacalaureatul. Şi asta pentru că absolvenţii nu vor mai pregăti materia din cei patru ani de liceu, ci doar din clasele a XI-a şi a XII-a. În plus, bacalaureatul ar urma să fie diferenţiat: un tip pentru cei care vor să urmeaze facultatea şi altul pentru elevii şcolilor profesionale.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică: „primele 10 clase sunt obligatorii şi e normal ca atunci elevul să se poată decide ce face mai departe: spre o meserie, să devină un tehnician, sau pe filiera teoretică, spre studii universitare”.

Consiliul Naţional al Elevilor critică, însă, propunerile ministrului. În comunism, treapta a 2-a, susţinută la clasa a X-a, cernea elevii care urmau să continue liceul teoretic, iar cei care picau examenul se îndreptau către şcoli de meserii sau mergeau la muncă.

Citește și
De ce refuză tinerii români să muncească în timpul studiilor. Doar 2% lucrează, în timp ce media UE este de 25%
De ce refuză tinerii români să muncească în timpul studiilor. Doar 2% lucrează, în timp ce media UE este de 25%

Petru Apostoaia, preşedintele Consiliului National al Elevilor: „nu este decât o cârpeală, nu aşa se fac schimbările în învăţământ. Pentru a creşte cu adevărat rata de promovare la Bac, trebuie să umblăm la planurile cadru, la programa şcolară şi la modul cum profesorii predau la şcoală.

Printre propunerile ministrului se mai număra reducerea numărului de ore petrecute la şcoală şi întoarcerea la manualele editurilor private, lucru devenit deja oficial. Dar niciuna din aceste schimbări nu îi este foarte clară nici ministrului educaţiei.

"Acestea sunt idei de dezbatere publică şi în momentul în care vom dezbate public şi vom constata că ele sunt acceptate de sistem, atunci le vom pune în draftul de lege şi le vom duce în parlament", spune Ecaterina Andronescu

Eugen Ilea, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi: „Avem nevoie de o nouă lege, pentru că, se vede clar, legea din 2011 a suferit vreo 50-60 de modificări ale articolelor, dar să nu fie, totuşi, pe repede-inainte pentru că ne vom trezi poate să avem tot o alege care va fi modificată an de an”.

Specialiştii în educaţie spun că aceste propuneri nu schimba în profunzime sistemul nostru de învăţământ.

Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică: „Se poate face lucrul acesta dacă toate schimbările vor lua în calcul schimbarea de paradigmă care se petrece în mintea fiecărui copil al generaţiei ăsteia, din păcate, noi am rămas într-o variantă foarte învechită de a face şcoala”.

O nouă lege a educaţiei a fost promisiunea guvernului PSD, încă de la începutul anului 2017. Iată declaraţia de atunci a ministrului Educaţiei, Pavel Năstase: "conform programului de guvernare, până la sfârşitul anului 2017, trebuie să avem o nouă lege a educaţiei naţionale. "

Cu acelaşi discurs au venit şi urmaşii lui, Liviu Pop şi Valentin Popa. În realitate, în doi ani nu a apărut nici o nouă lege a educaţiei , iar acum actualul ministru promite că o va realiza în două luni.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
De ce refuză tinerii români să muncească în timpul studiilor. Doar 2% lucrează, în timp ce media UE este de 25%
De ce refuză tinerii români să muncească în timpul studiilor. Doar 2% lucrează, în timp ce media UE este de 25%

În vreme ce un sfert dintre tinerii europeni învață și lucrează în același timp, la noi, procentul este de 10 ori mai mic.

A intrat cu bâta într-un liceu din Găești și a bătut crunt un elev. Spune că a vrut să-și răzbune fratele umilit
A intrat cu bâta într-un liceu din Găești și a bătut crunt un elev. Spune că a vrut să-și răzbune fratele umilit

Incident deosebit de grav într-un liceu din Găești, Dâmbovița. Un elev de 17 ani a fost bătut crunt de un tânăr care nu învăța acolo. Agresorul a intrat în unitatea de învățământ fără să-l oprească cineva.  

Aproape 2.000 de elevi continuă cursurile online joi din cauza vremii extreme. O singură școală își suspendă orele
Aproape 2.000 de elevi continuă cursurile online joi din cauza vremii extreme. O singură școală își suspendă orele

Șase școli din țară vor ține joi, 15 ianuarie, cursurile online pentru aproximativ 1.780 de elevi, iar o unitate din Sibiu își suspendă temporar activitatea din cauza vremii nefavorabile.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Donald Trump ameninţă că Iranul va fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul îi orchestrează asasinarea
Donald Trump ameninţă că Iranul va fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul îi orchestrează asasinarea

Preşedintele SUA Donald Trump a anunţat marţi că Iranul ar fi „şters de pe hartă” dacă Teheranul i-ar orchestra asasinarea, ca răspuns la ameninţările unui ofiţer iranian de rang înalt.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.