Ce se modifică în noul an școlar. Ministrul Educației prezintă toate schimbările pentru elevi și profesori

Printre modificări se numără creșterea normei didactice și reorganizarea rețelei școlare.

Anul școlar 2025 - 2026 va începe cu un total de aproximativ 214.700 de posturi (față de 229.110 în anul precedent), din care 156.390 sunt acoperite cu titulari, restul urmând să fie acoperite de suplinitori sau prin plata cu ora, a transmis Daniel David într-un mesaj publicat pe site-ul Ministerului Educației.

Lista modificărilor pentru noul an școlar, prezentată de Daniel David:

► „Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână ne menține în general în zona mediei Uniunii Europene (aprox. 20 de ore de predare/săptămână, cf. unui raport Eurydice, 2021 - Teacher in Europe...) și a altor țări vestice cu un model mai apropiat nouă (ex.: Franța; Spania, Irlanda). Această creștere duce la o mai mare interacțiune a elevilor cu profesori calificați, dar trebuie să vină cu o reducere a încărcării birocratic-administrative asupra cadrelor didactice pentru diferența de timp din timpul total de lucru (ex.: în medie 4 ore de predare la 8 ore timp de lucru zilnic), demers deja început”.

► „Reorganizarea rețelei școlare a dus la o reducere a fragmentării acesteia (cu aproximativ 8,1%) și la o mai mare flexibilitate în crearea normei didactice (ex.: fără a mai fi partajată administrativ în mai multe unități școlare cu personalitate juridică), dar trebuie testată în acest an, iar eventualele disfuncționalități pot fi corectate pentru anul școlar 2026 - 2027. În acest proces, fiecare unitate teritorial administrativă (ex.: comună) a rămas cu cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, indiferent de numărul de copii, iar acolo unde s-au făcut reorganizări, copiii și personalul didactic/administrativ au rămas în aceeași structură.”

► „Regândirea limitelor pentru clasele de elevi nu a dus la schimbări dramatice, majoritatea claselor aflându-se între limitele minime - maxime, astfel încât nu au fost modificări majore (ex.: la nivel de învățământ primar și gimnaziu s-au reorganizat clasele cu 8 - 9 elevi, adică 0,5% din numărul total de clase). În plus, s-au mai redus unele situații mai puțin obișnuite. Spre exemplu, eliminăm situațiile din anul școlar 2024 - 2025, unde am avut la nivel național, în clasa a VIII-a, 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.”

► „Fondul de burse va fi mai mare decât în anul 2022 - 2023, fără a se putea însă compara cu fondurile de burse din 2023 - 2024 / 2024 - 2025 (când contextul politic și legislativ a fost altul).”

► „Regândirea valorii plății cu ora (ca opțiune voluntară a cadrului didactic) s-a aliniat cu valoarea din ora de salariu pentru timpul total de lucru. În viitor, se pot analiza valori diferențiate, în funcție de contexte specifice.”

Ministrul Educației a mai prezentat și o serie de ținte ale sistemului educațional, pe termen scurt, mediu și lung:

► Pe termen scurt, se dorește implicarea cadrelor didactice pensionate și o bună planificare bugetară pentru 2026, inclusiv implementarea PNRR renegociat, mai spune el. 

► Pe termen mediu, obiectivul este asigurarea unui salariu de start atractiv pentru debutanți.

► Pe termen lung, se vizează alocarea a 15% din bugetul general pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

Reformele propuse prin Raportul QX continuă în paralel, în special în zona curriculumului pentru preuniversitar și a evaluării și arhitecturii sistemului pentru învățământul superior și cercetare.

„Deși sunt secundare acum - prima linie fiind reprezentată de măsurile de criză, pentru a putea avea un sistem care funcționează -, măsurile de reformă pe linia Raportului QX continuă și se vor accentua pe măsură ce depășim criza fiscal-bugetară, în zona preuniversitară cele mai avansate fiind legate de curriculum, iar la nivelul învățământului superior și cercetării, cele legate de procesul de evaluare și de reorganizare a arhitecturii acestor sisteme”, a spus ministrul în mesajul său.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”