Cum a fost redus la ZERO abandonul școlar dintr-un sat sărac din România
Din această toamnă, învăţământul obligatoriu în România va fi de 14 ani, şi nu de 11 ca până acum.
Grupa mare de la grădiniţă devine obligatorie din 2020, la fel şi ultimii doi ani de liceu. Legea promulgată de preşedintele Klaus Iohannis include şi sancţiuni. Dacă un elev nu merge la şcoală, el, părinţii sau tutorele vor plăti amenzi de până la 1000 de lei, ori vor lucra în folosul comunităţii. Prevederi valabile şi astăzi, dar care nu au fost aplicate niciodată.
Din această toamnă, drumul în şcoala românească va începe din grupa mare şi se va încheia abia în clasa a XII-a. Dar nu ne oprim aici. Legea prevede ca până în 2023 şi grupa mijlocie să fie obligatorie, adică 15 ani în total. Ca să ajungem în 2030 să avem 16 ani de învăţământ. De la grupa mică la clasa a XII-a.
Alegeri 2024
14:48
Alegeri prezidențiale 2024. Poliţiştii au fost sesizaţi cu privire la 189 posibile incidente electorale
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. Număr semnificativ mai mic de voturi față de 2019
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
În ultimii 10 ani, dintr-o medie de 3 milioane de elevi anual, aproape 400 de mii au părăsit şcoala. O arată un studiu UNICEF. Teoretic, din toamnă, părinţii tuturor acestor copii vor fi sancţionaţi dacă nu reuşesc să-i ţină în frâu.
Dacă părintele ori tutorele legal al copilului împiedică prezența elevului la şcoală, va primi o amendă cuprinsă între 100 şi 1000 de lei sau muncă echivalentă în folosul comunităţii. Doar că această prevedere există în legea educaţiei încă din 2011. Cu toate acestea, atât reprezentanţii şcolilor, inspectoratelor cât şi Ministerul Educației mărturisesc că până în prezent nimeni nu a fost amendat.
La şcoala gimnazială Barbu Delavrancea din Capitală, în clasa întâi se înscriu în medie 15 elevi. Până în clasa a opta, se pierd pe drum 60% dintre ei. Directorul trimite anual zeci de notificări autorităţilor, prin care cere sprijin, dar nu îi răspunde nimeni.
Cum a fost redus abandonul școlar în anumite zone la zero
Experţii în educaţie, dar şi asociaţiile non guvernamentale susţin că sancţiunile ar putea ajuta într-o oarecare măsură, doar dacă ar fi aplicate. Mult mai mult bine ar putea face însă programele sociale. În Motoșeni, Bacău, UNICEF a redus abandonul şcolar la ZERO în doar 2 ani. Cum? Prin diverse activităţi ce implică profesori, părinţi şi elevi.
Şi Salvaţi Copiii a reuşit într-un un an să ţină în şcoală un sfert dintre aceşti 20 de copii aflaţi în mare pericol de abandon.
Pe de altă parte, obligativitatea claselor a XI-a şi a XII-a este în contradicţie cu Codul Muncii, spun specialiştii în educaţie.
Specialist educație: ”Tinerii la 16 ani pot semna contract de muncă. Păi şi atunci ce fac? Intră în contradicţie prevederea obligativităţii liceului cu prevederea din Codul Muncii, ca eu să pot să mă angajez.
Mai mult, la 15 ani mă pot angaja cu acordul părinţilor, pot să am afaceri de familie, proiecte în care să mă implic ca adolescent. Pot să iau un an sabatic şi să revin să fac școala.”
Dacă un elev lipseşte mai mult de 10 ori nemotivat de la ore, scoala are obligaţia de a notifica în primul rând familia.