Alimentele prăjite și dulciurile, interzise în unitățile de învățământ. 40% dintre copii au greutatea peste limita normală
Pentru că aproape 40% dintre copii au o greutate mult peste limita normală, Ministerul Sănătății ia măsuri pentru combaterea obezității infantile și interzice alimentele nesănătoase în unitățile de învățământ.
Alimentele prăjite, chipsurile, brânza topită și sucurile sunt pe „lista neagră”. În schimb, iaurtul, cerealele integrale și humusul ar trebui să nu lipsească din meniuri.
Acești copii vin cu mâncare de acasă în fiecare zi. Învățătoarea le explică des cât de importantă este o dietă sănătoasă, iar unii dintre ei recunosc faptul că mai cad pradă tentațiilor.
40% dintre copiii din România au probleme cu greutatea, așa că Ministerul Sănătății vrea un meniu sănătos, atât în cantine, cât și în aparatele automate aflate în incinta unităților de învățământ.
Pâinea îndulcită sau aromată, pizza congelată, prăjiturile din comerț, produsele de patiserie, gogoșile, brioșele cu ciocolată și cartofii prăjiți nu au ce căuta în meniurile copiilor.
Iaurtul din lapte nepasteurizat sau cel cu grăsime sub 1,5%, brânza topită, brânzeturile afumate sau prăjite sunt de asemenea interzise.
La fel și peștele prăjit sau afumat, carnea prăjită și mezelurile, sucul de fructe îndulcit și compotul cu îndulcitori artificiali. Chiar și mierea, considerată un produs cu zahăr.
dr. Bogdan Pascu, medic primar endocrinologie pediatrică:
„Trasează necesitatea eliminării pe cât posibil a alimentelor ultraprocesate, alimente care sunt foarte bogate în zahăr, grăsimi și sare. Trebuie să căutăm alimentele care nu au etichete. Cu cât au mai puține etichete și mai puține substanțe pe etichete, cu atât alimentul este mai natural, mai puțin procesat.”
Sunt binevenite în schimb alimente precum cereale integrale, cartofi dulci, humus, migdale și brânzeturi slabe. Se încurajează consumul de carne și pește proaspăt, precum și utilizarea făinurilor integrale pentru plăcinte sau biscuiți.
În raport, autoritățile din Sănătate au trecut și necesarul zilnic de apă la copii și adolescenți. Până la vârsta de 8 ani observăm că este vorba de aceeași cantitate și la fete și la băieți. Apoi, pe măsură ce cresc, apar diferențele. Adolescenții cu vârsta între 9-13 ani au nevoie de 2,1 l de apă, iar fetele din aceeași categorie de 1,9 l. Iar de la 14 la 18 ani, băieții ar trebui să ajungă la 2,5 l, iar fetele la 2 l.”
Succesul unei alimentații echilibrate ar trebui încurajat și acasă, iar părinții să nu le mai dea bani copiilor pentru gustări nesănătoase, spun specialiștii.
Proiectul de lege cu lista alimentelor interzise în unitățile de învățământ este postat pentru consultare pe site-ul Ministerului Sănătății.
.webp)
