În perioada în care Viktor Orbán s-a aflat la putere, niciun alt stat din Uniunea Europeană nu a fost la fel de pro-rus precum Ungaria, scrie Deutsche Welle. De altfel, dorința vădită a fostului premier ungur de a-i fi pe plac președintelui rus i-a atras porecle precum „cățelușul lui Putin” sau „agent al Kremlinului”.
Timp de ani de zile, Ungaria a fost considerată un risc de securitate atât în cadrul UE, cât și în NATO. Spionii ruși au putut opera în această țară practic nestingheriți o lungă perioadă de timp.
În luna februarie, a ieșit la iveală faptul că Péter Szijjártó – ministru de externe în timpul mandatelor lui Orbán – transmisese informații confidențiale din cadrul reuniunilor UE omologului său rus, Serghei Lavrov.
Toate acestea au luat sfârșit în luna mai, odată cu preluarea guvernării de către cabinetul condus de Péter Magyar.
Rusia, declarată amenințare la adresa securității Ungariei. 10 diplomați ruși expulzați pentru că erau spioni
Printr-o schimbare clară de direcție față de linia guvernului condus anterior de Orbán, noul premier al Ungariei a criticat deja în repetate rânduri, cu vehemență, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, guvernul a declarat recent Rusia drept o amenințare la adresa securității naționale a Ungariei.
În această săptămână, executivul a făcut cel mai important pas de până acum împotriva Kremlinului, expulzând 10 diplomați ruși pentru implicarea în activități „inacceptabile pentru diplomați conform Convenției de la Viena”, după cum a anunțat ministrul ungar de externe, Anita Orbán (fără nicio legătură de rudenie cu fostul premier).
Deși Orban nu a oferit detalii suplimentare, expresia este înțeleasă, în general, ca sugerând că diplomații în cauză erau spioni.
Orban a declarat că decizia „protejează securitatea și suveranitatea Ungariei”. Ea a adăugat: „Aceasta nu implică ruperea relațiilor diplomatice cu Rusia. Ungaria intenționează să continue dialogul necesar, bazat pe respect reciproc și pe respectarea regulilor”.
Restabilirea vechilor alianțe
Scurtul anunț al ministrului a generat imediat un val uriaș de titluri și comentarii – lucru deloc surprinzător, având în vedere că acesta nu a reprezentat doar dovada unei schimbări radicale (la 180 de grade) a politicii guvernului față de Rusia, ci și una dintre cele mai dure sancțiuni diplomatice aplicate Moscovei de la prăbușirea comunismului în 1989-1990.
Într-o declarație pentru site-ul de știri ungar Index, expertul în servicii secrete Peter Tarjani a afirmat că nu este vorba despre „un conflict diplomatic, ci despre o chestiune serioasă ce ține de serviciile secrete” și că, prin această decizie, Ungaria revine simultan „în linia principală a politicii de securitate a aliaților săi”.
Politologul și expertul ungar în probleme legate de Rusia, Andras Racz, a declarat pentru agenția națională de știri MTI că Ungaria era singurul stat membru UE și NATO care nu recursese la o astfel de expulzare în ultimii ani.
Racz a precizat că un astfel de pas „ar fi trebuit, de fapt, făcut în urmă cu 4 ani și jumătate”. El a adăugat: „Ungaria își achită acum vechea datorie față de aliați”.
Motivul real al legăturilor lui Viktor Orban cu Rusia rămân un mister
Sub conducerea lui Viktor Orban, Ungaria a fost singura țară din UE care nu a condamnat niciodată fără rezerve războiul total declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Într-adevăr, în ultimii 2 ani ai mandatului său, Orban a ajuns chiar să acuze Ucraina și Occidentul pentru agresiunea Rusiei.
Însă, cu mult înainte de aceasta – chiar și după ce a preluat puterea în 2010 – Viktor Orbán a adoptat o linie vădit pro-rusă, pe care a justificat-o, printre altele, prin faptul că Ungaria era mai dependentă de livrările de energie din Rusia decât aproape orice altă țară din regiune.
Afirmația repetată a guvernului său, potrivit căreia gazul rusesc ar fi fost mai ieftin, a fost demult infirmată. Mai mult, extinderea centralei nucleare de la Paks, realizată cu sprijin rusesc, va costa Ungaria enorm în deceniile ce vor urma.
În lumina tuturor acestor aspecte, legăturile strânse ale lui Orbán cu Rusia rămân un mister.
Situații absurde
Pentru Ungaria, această apropiere de Rusia a dus adesea la situații absurde, în care securitatea națională a țării a fost pusă în pericol. În același timp, Orbán le spunea în repetate rânduri criticilor săi că tocmai ei reprezentau o amenințare la adresa suveranității Ungariei.
De exemplu, agenți ai serviciilor secrete ruse au participat, timp de ani de zile – până în 2016 –, la exerciții de antrenament de tip militar în Ungaria, alături de grupări de extremă-dreapta.
Începând cu anul 2012, agenți ai serviciilor secrete ruse au sustras, pe parcursul mai multor ani, volume uriașe de date din cadrul Ministerului ungar de Externe și al altor instituții, fără ca guvernul să condamne vreodată public aceste acțiuni.
În 2019, Rusia a primit permisiunea de a muta sediul Băncii Internaționale de Investiții (IIB) la Budapesta. IIB era supranumită „banca spionilor”, întrucât conducerea sa era formată din persoane care aveau legături sau asocieri cu serviciul de informații rus FSB. Banca a părăsit Ungaria abia după ce Statele Unite i-au impus sancțiuni în 2023.
Jurnalistul de investigație Szabolcs Panyi a avertizat în repetate rânduri, în ultimii ani, că Ungaria devenise un „centru logistic și o zonă de desfășurare pentru serviciile secrete ruse”, punând astfel în pericol întreaga regiune.
Respingerea orientării pro-ruse a lui Orbán
Orientarea strict pro-rusă a lui Orbán a fost respinsă de mulți cetățeni ungari. Orientarea hotărât pro-UE a lui Peter Magyar și a partidului său, Tisza, a jucat un rol considerabil în victoria electorală a partidului de la începutul acestui an. Drapelul UE a fost adesea văzut, iar strigăte spontane de „Rușilor, plecați acasă!” s-au auzit frecvent la mitingurile electorale din primăvara trecută.
Spre deosebire de Viktor Orbán, Magyar și liderii partidului Tisza sunt convinși că locul Ungariei este exclusiv în Uniunea Europeană și că țara ar trebui să mențină doar relații pragmatice, la un nivel scăzut, cu Rusia.
Cu toate acestea, mulți observatori și experți sunt surprinși de cât de radical s-a distanțat formațiunea lui Magyar de Rusia.
András Telkes, fostul director adjunct al serviciului de informații externe al Ungariei (IH), a scris în ziarul ”Népszava” că expulzarea diplomaților demonstrează că prezența serviciilor secrete ruse în Ungaria este, în mod evident, „foarte adânc înrădăcinată” și că țara se confruntă cu o problemă serioasă.
Telkes a afirmat că expulzarea a 10 diplomați ar contribui la restabilirea încrederii în Ungaria în ochii serviciilor secrete ale aliaților din NATO.
El a calificat decizia drept semnificativă. „Expulzarea a două sau trei persoane ar fi fost un semnal”, a spus Telkes. „Expulzarea a 10 persoane înseamnă deja război”.
Telkes a susținut că aceste expulzări creează o problemă serioasă de securitate pentru Ungaria.
Va închide Moscova robinetul?
O purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe a condamnat în termeni duri expulzarea diplomaților. Ea a vorbit despre un „lobby rusofob la Budapesta” și a anunțat un răspuns „dur și dureros”.
Deputatul rus Andrei Kolesnik, membru al Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat, a declarat că guvernul ar putea lua în considerare sistarea livrărilor de gaze către Ungaria.
Ministrul de Externe cunoaște mai multe despre astfel de amenințări rusești decât oricine altcineva din noul guvern ungar: în 2007, și-a redactat teza de doctorat pe tema politicii energetice a Rusiei în Europa Centrală. Un an mai târziu, a publicat o carte intitulată: „Putere, energie și noul imperialism rus”.
