O ordonanță, permite formarea unei comisii, cu primarul în frunte, care are de ales, între mutarea sau împușcarea sălbăticiunii.
Edilii se plâng însă, că toată presiunea este pe umerii lor intervenția este de cele mai multe ori ineficientă, iar ei sunt puși să alerge noaptea după animale.
Ordonanța 81, inițiată în mandatul fostului ministru al Mediului, Tanczos Barna, le permite primarilor să formeze o comisie care să intervină la fața locului. Comisia e constituită doar în baza unui apel la 112. În funcție de situație, ursul poate fi alungat, relocat sau împușcat, fiind considerat un urs habituat.
Suntem la Bisoca, la granița județelor Vrancea și Buzău. Comuna este întinsă pe o suprafață aproape cât Bucureștiul, iar satele sunt răspândite pe zeci de kilometri.
Este aproape ora 23. Se dă alarma: un urs a intrat într-o livadă. Din centrul comunei pleacă spre satul respectiv un mic convoi. Primarul, viceprimarul, jandarmii veniți de la Buzău, un paznic de vânătoare, un vânător și un medic veterinar. Caută animalul pe ulițele întunecate.
Ursul este greu de văzut cu ochiul liber. Dar luneta cu termoviziune îl găsește repede. Este sus, într-un cireș.
Când ajung lângă el, constată că este un exemplar juvenil, de aproape trei ani.
Cei prezenți spun, aproape la unison, că este un urs-problemă. Un animal obișnuit cu prezența oamenilor, care revenea frecvent în zonă. Și tot ei spun că, cel mai probabil, este unul dintre urșii crescuți de ursoaice chiar la marginea satelor.
Florin Stemate, primar la Bisoca: „E foarte greu de identificat, se ascunde imediat”.
Mircea Colniceanu, medic veterinar: „Este crescut pe lângă case, nu se mai teme de oameni, are un comportament schimbat”.
Potrivit Ordonanței 81, intervenția poate viza un urs habituat. Adică unul care și-a pierdut teama de oameni, intră repetat în gospodării, produce pagube sau poate deveni un pericol pentru comunitate. Primarii spun că sunt puși să rezolve, la nivel local, o problemă care ține de fapt de managementul unei specii la nivel național.
La Siriu, în Buzău, edilul se plânge că s-a greșit atunci când responsabilitatea a fost împinsă către administrațiile locale. În opinia lui, numărul urșilor trebuie gestionat în pădure, înainte ca animalele să ajungă în sate.
Dragos Voicu, primar Siriu: „Ei nu stau doar acolo sus în pădure, nu le putem spune să stea acolo”.
Varianta edilului e împărtășită și de unii specialiști în carnivore mari.
Silviu Chiriac, cercetător agronom pentru Protecția Mediului Vrancea: „Ar trebui jandarmeria să vina să facă puteai face niște echipe”.
Ordonanța obligă primăriile din zonele cu urși să aibă un contract cu un fond cinegetic din apropiere. Iar când vine momentul intervenției, din partea fondului contractat poate participa un singur paznic de vânătoare, cu o singură armă, stabilită în prealabil.
Pentru un om care are urși în gospodărie, procedura poate părea absurdă. Un localnic, care este și vânător, povestește că a avut în bătătura casei un urs care i-a atacat astă primăvară animalele. Avea arme în casă, dar nu a putut trage.
Vânător: "Era ursul pe oi și eu stăteam cu două puști în casă. Aveam dosar penal dacă trăgeam…".
Comisia poate decide și alungarea sau relocarea lui. Silviu Chiriac este cercetător în biodiversitate la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea.
Este specialist în carnivore mari și unul dintre oamenii care au lucrat, încă din anii 2000, la primele programe moderne de capturare și relocare a urșilor din România. A inițiat atunci un proiect amplu, în zona Lepșa-Soveja. Astăzi, spune că modul în care sunt relocați urșii este greșit.
Silviu Chiriac, cercetător: „Să îl împuști cu bile de cauciuc, sa îl doară, îi dai cu spray în nas, condiționare adversiva, să înțeleagă că mă prinde un nebun, mi se întâmplă ceva rău”.
Pentru că ursul este specie protejată, uciderea lui în afara procedurii legale poate însemna dosar penal, condamnare și o amendă către stat, a contravalorii exemplarului, de ordinul a 40.000 de lei. Astfel, împușcarea de orice alt vânător, la el în curte, poate fi considerată act de braconaj.
